Din secretele meditatiilor: scopul final este obtinerea starii de “supraconstienta”!

meditatie 20Exista 4 tipuri de meditatii:

Repetitia mentala. Aceasta forma de concentrare implica preocuparea mentala exclusiva pentru un anumit eveniment. Exemplul clasic al concentrarii mentale repetitive este „mantra”. O mantra este un cuvant sau o fraza care se repeta mereu, de obicei in tacere, pentru sine. In aceasta categorie pot fi incluse si incantatiile. Meditatia transcendentala foloseste formatul unei mantre. In acest caz, mantra se alege dintre mai multe cuvinte sanscrite. Herbert Benson foloseste cuvantul „unu'” ca mantra pentru pacientii sai pe care ii trateaza de hipertensiune. O mantra budista tibetana in forma versificata este „Om mani padme hum” sau, pe scurt, „om”. Se spune ca si rugaciunea crestina „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul” este tot o forma de mantra.

Repetitia fizica. Aceasta tehnica implica indreptarea constientei asupra unui act fizic. Un vechi stil yoghin (hindus) de meditatie repetitiva se focalizeaza asupra actului fizic repetitiv al respiratiei. Diferite forme de control al respiratiei si de numarare a timpilor respiratiei, incluse in asa-numita „pranayama”, servesc ca baza pentru o forma de Hatha Yoga. Aspectul din Hatha Yoga cel mai bine cunoscut publicului este practica posturilor (numite „asane”). Musulmanii sufisti sunt cunoscuti pentru practica dansului continuu rotitor. Practicantilor acestui tip de meditatie li s-a dat denumirea de „dervisi rotitori”. In sfarsit, popularitatea jogging-ului in SUA a determinat studierea efectelor unei astfel de activitati. Unul dintre efectele raportate de practicanti este o experienta de tipul meditatiei. Aceasta ar putea fi provocata de respiratia in ritm constant sau de sunetul repetat al pasilor pe pamant.

Contemplarea unei probleme. Aceasta tehnica implica incercarea de a rezolva o problema cu componente paradoxale. Exemplul clasic este „koan-ul” din meditatia Zen. In acest caz, este prezentata contemplarii o problema aparent paradoxala. Un koan dintre cele mai cunoscute este: „ce sunet este emis la bataia dintr-o singura palma?”.

Concentrarea vizuala. Tehnica solicita concentrarea prin vizualizarea unei imagini. Aceasta poate fi o pictura, flacara unei lumanari, o frunza, o scena relaxanta sau orice altceva. „Mandala” este un desen geometric care reprezinta un patrat incadrat intr-un cerc, semnificand unitatea dintre om si Univers. Aceasta este deseori folosita in culturile rasaritene pentru concentrarea vizuala.

Este suficient daca se practica meditatia o data sau de doua ori pe zi, cate cincisprezece-douazeci de minute. Cele mai bune perioade pentru meditatie sunt inaintea pranzului sau inaintea cinei, desi daca se practica dimineata poate fi un start relaxant pentru intreaga zi.

In meditatie sunt implicati cinci pasi:
* Dificultatea respiratiei.
* Mintea ratacitoare.
* Relaxarea.
* Observarea detasata.
* Starea superioara a constiintei.

Chiar si in vechile scrieri hinduse sau ale budismului Zen despre meditatie se subliniaza ca este cu mult mai important da incerci sa atingi starea de supraconstienta decat sa ajungi la ea. Prin simplul fapt al dedicarii unui timp meditatiei, individul face un efort constient catre insanatosire. Acest efect, prin definitie, este antiteza tiparului comportamental care conduce la un stres excesiv. In timpul acestui proces, importanta meditatiei pur si simplu este mai mare decat cea a atingerii starii supraconstiente, astfel indepartandu-se mare parte din componenta competitiva, sau din analiza succesului fata in fata cu esecul. A doua particularitate a supraconstiintei este o crestere apreciabila a relaxarii.
A treia caracteristica este aceea a observarii detasate. In scripturile indiene, aceasta insusire este descrisa ca starea in care cel care mediteaza ramane „spectator, repauzandu-se in sine” in timp ce observa mediul din jur. Aceasta este o stare de observare pasiva, lipsita de componenta ego-ului, in care cel care mediteaza „coexista” pur si simplu cu mediul, in loc sa se confrunte cu acesta sau sa incerce sa-l domine.

Ultimul pas in experienta meditativa este „starea supraconstienta”. Aceasta stare apare ca o suma a tuturor starilor anterioare, doar ca le intrece in intensitate.

2 Comments

Leave a Reply