Almeea
Orgoni Crystal

 
0

Miraculoasele proprietati ale uleiurilor volatile… folositi-le!

Desi utilizarea uleiurilor volatile este foarte veche, mergand pe firul timpului pana in antichitate, in Egipt (ce altceva era imbalsamarea mumiilor?), India sau China, notiunea de „aromaterapie“ a aparut in lucrarea francezului R. Gattefossa, in anul 1928. Actiunea terapeutica de baza a uleiurilor volatile este aceea ce a opri dezvoltarea unor microorganisme. Ea are un spectru amplu, actionand atat asupra unor bacterii larg raspandite (Escherichia coli – temutul colibacil care provoaca infectii urinare, intestinale, peritonite, septicemii sau Staphylococcus aureus – agentul infectiilor purulente) sau fungi (din genurile Aspergillus, Penicilium, Trichoderma viride).

Pentru a fi mai usor de inteles marea valoare antiseptica a uleiurilor volatile, luandu-se ca unitate de masura puterea bactericida a fenolului (un antiseptic cunoscut ca foarte eficient), uleiul volatil de cimbru are indicele fenolic 3 (adica de 3 ori mat activ decat fenolul!), apropiate de el fiind si uleiurile volatile de sovarv, busuioc sau chiar de levantica.

Prezentam principalele recomandari pentru uleiurile volatile:

* Uleiurile de conifere (de brad, de pin sau de molid) – cu efecte antiinflamatoare si antiseptice asupra cailor respiratorii, sunt eficiente in bronsite si traheolaringite, sub forma de inhalatii, turnandu-se cateva picatun de ulei volatil intr-un vas cu apa ajunsa la clocot, din care se aspira apoi repetat si adanc. In acelasi scop se recomanda si utilizarea ca atare, luandu-se 6-8 picaturi pe zahar, de 3-4 ori pe zi. Sub aceeasi forma sunt utile in colecistite, litiaza biliara, dureri gastrice si intestinale.

Efectele antiseptice fac ca aceste uleiuri sa fie utile in inflamatii ale pielii de diferite etiologii, sub forma de bai, punandu-se in apa de baie 2-4 g dintr-un amestec in parti egale de ulei volatil si alcool. Se cunoaste, de asemenea, efectul aromatizant pentru bai si deodorizant pentru incaperi, imprimand ceva din aroma inaltimilor cu paduri de conifere.

* Uleiul de levantica are o paleta surprinzator de larga de recomandari, in prim plan fiind cea de sedativ, util in iritabilitatea crescuta, spasme, migrene, vertij sau chiar insomnie. Ca si celelalte uleiuri volatile este recomandat in afectiuni respiratorii (astm, tuse convulsiva, gripa, bronsite), precum si in atonie gastrica sau intestinala. In toate aceste cazuri se iau 4-5 picaturi de 2-3 ori pe zi (in cazul insomniilor, ultima priza luandu-se cu circa jumatate de ora inainte de culcare), in caz extern da bune rezultate in rani atone, infectate, gangrene si chiar in dermatoze (eczeme cronice, acnee), sub forma de solutie in ulei comestibil (o parte ulei de levantica la 10 parti ulei comestibil). Mai originale sunt recomandarile in pelada (masaj cu ulei ca atare) sau pediculoza. Adaugand in apa de baie 2-3 g de solutie de ulei in alcool (in parti egale) se obtine un efect sedativ marcat, mai ales in combaterea insomniilor.

* Uleiul de menta este in principal un tonic general. Asupra aparatului digestiv actioneaza in atonie, indigestii, aerofagie, dar in special ca antispasmodic (in spasme gastrice, colici intestinali, biliare), apoi ca antivomitiv si coleretic-colagog si antilitiazic biliar. In toate aceste cazuri, doza zilnica va fi de 10-15 picaturi, in 2-3 doze. In afectiuni respiratorii (sinuzita, astm bronsic, bronsita cronica) se recomanda inhalatii. Pentru migrene se fac masaje la tample cu ulei volatil.

Si uleiul de menta este un bun dezodorizant pentru incaperi; iar o apa de gura foarte placuta si eficienta se realizeaza punand cateva picaturi dintr-o solutie alcoolica 5% de ulei de menta in paharul cu apa. Impotriva sacaitorilor tantari tot uleiul de menta este cel mai bun remediu, tamponandu-se partile descoperite ale corpului cu un tampon de vata muiat intr-o solutie alcoolica slaba de ulei.

* Uleiul de coriandru are multe recomandari comune cu uleiul de fenicul, fiind un bun carminativ si stomachic. Mai aparte este recomandarea in astenie nervoasa, dar mai ales ca stimulent ai memoriei (3-5 picaturi, de 3 ori pe zi, dupa, mese). Cateva picaturi dintr-o solutie alcoolica 10% de ulei de coriandru, adaugate intr-un vin alb, ii confera acestuia o autentica aroma de muscat.

* Uleiul de ienupar se recomanda in mod prioritar in afectiuni ale aparatului urinar, in special cele legate de dezechilibrul uric (litiaza renala urica), precum si in albuminurie, obligurie, hidiopizie ca si in infectii urinare; tot prin eliminarea excesului de compusi urici, uleiul de ienupar este util in reumatism, guta. Asupra aparatului digestiv actioneaza ca stomachic in digestia lenta, ca dezinfectant in colite de fermentatie si carminativ in meteorism, aerofagie. Tot ca dezinfectant actioneaza si asupra cailor respiratorii in bronsite acute sau cronice. Se iau cate 3-5 picaturi de 3 ori pe zi, cu contraindicatii in iritatii ale cailor urinare manifestate prin hematurie. In uz extern este un bun sedativ al durerilor reumatismale, facandu-se frictiuni cu o solutie alcoolica 2%, iar 3 g dintr-o solutie din ulei si alcool in parti egale, adaugate in apa de baie, dau rezultate pozitive in eczeme, acnee, plagi atone si diverse alte dermatoze.

Uleiul de cimbru – cel care se afla cel mai sus pe scara puterii antiseptice – va fi, desigur, in primul rand un excelent dezinfectant digestiv (in enterocolite), respirator (in bronsite si chiar un adjuvant in tratamentul TBC) si urinar (in atat de raspanditele si rezistentele la tratament colibaciloze). In plus, se manifesta ca tonic nervin in stari de astenie, angoasa, actiunea stimulativa manifestandu-se si asupra circulatiei capilare. Mai aparte este actiunea de stimulare a leucocitozei in maladii infectioase. Provocand o ridicare a tensiunii, este indicat pentru hipotensivi, dar, desigur, contraindicat pentru hipertensivi. Ca antitusiv si expectorant este util in astm, emfizem sau chiar tuse convulsiva, apoi carminativ si stimulent al digestiei, puternic vermifug contra oxiurilor, ascarizilor, teniei, ankilostomei. Se iau cate 5 picaturi de 3 ori pe zi. In uz extern, frictiuni cu solutie alcoolica 2% sunt utile in dureri sciatice, reumatismale, gutuoase. Aceeasi solutie, cateva picaturi la un pahar cu apa, reprezinta o apa de gura foarte utila, inlaturand mirosul neplacut al gurii.


 
banner