Meditatia prin care ne putem dizolva ego-ul, pentru a ne uni cu tot Universul

Poti incerca urmatoarea tehnica de meditatie; du-te si stai intr-o manastire. Acolo vor veni multi credinciosi si clopotul bisericii va rasuna mereu si mereu. Doar stai si asculta cu intregul corp. Clopotul va suna si intreaga biserica va rasuna; fiecare zid va reflecta sunetul. Pentru a reflecta acest sunet, pentru a simti cum converge in tine, noi am dat bisericii o forma rotunda astfel ca sunetul sa fie reflectat inapoi din fiecare parte a bisericii. Acesta converge in tine de peste tot si il poti asculta cu tot corpul – cu fiecare por, cu fiecare celula a ta, il vei sorbi, il vei bea, il vei absorbi prin tot corpul.

Acum ai devenit poros, spongios; toate usile tale sunt deschise. Nu mai esti o bariera pentru nimic – nici fata de aer, nici fata de sunete, nici fata de cuvinte, nici fata de raze, fata de nimic. Cand ajungi sa simti ca nu mai esti rezistent, ca nu mai esti in conflict cu nimic, vei deveni brusc constient ca ego-ul nu mai exista – deoarece el nu poate exista decat acolo unde exista conflict sau tensiune. El insasi este o rezistenta. Ori de cate spui nu, ego-ul apare in existenta; oricand spui da, el nu mai exista.

Un om este cel care a spus da intregii existente; in el nu mai exista nici un „nu”, nu mai exista nicio rezistenta. El accepta totul, permite sa se intample orice. Chiar daca apare moartea, el nu ii va inchide usa. Usile vor ramane deschise.

Aceasta tehnica de meditatie spune ca intreaga existenta va converge, va cadea in tine – nu fi rezistent, nu te lupta, permite ca ea sa convearga in tine. Pur si simplu vei disparea, vei deveni un spatiu infinit. Acest univers infinit nu poate sa dispara intr-un spatiu atat de ingust cum este ego-ul. El poate sa dispara in tine doar atunci cand ai devenit la fel de infinit ca el. Se intampla. Incet-incet vei deveni din ce in ce mai sensibil, dar va trebui sa devii constient de rezistenta ta.

Noi depunem foarte multa rezistenta. Daca te ating, poti simti cum depui o rezistenta – creezi o bariera prin care caldura si atingerea mea sa nu intre in tine. Nu ne permitem atingerea. Daca te atinge cineva, tresari imediat si acela spune: „Scuza-ma”. Aceasta rezistenta exista oriunde. Daca te privesc tu opui rezistenta, deoarece aceasta privire poate patrunde adanc in tine, te poate tulbura, si atunci ce vei face?

Cand exista ego-ul, esti inchis fata de orice – fata de iubire, fata de meditatie, fata de Dumnezeu. Deci mai intai incearca sa devii mai sensibil, mai deschis, mai vulnerabil si permite surprizelor vietii sa se produca. Doar atunci poate aparea Divinul, deoarece acesta este ultimul lucru care se poate intampla. Daca nu poti permite lucrurilor obisnuite sa se produca, atunci cum ai putea sa ii permiti finalului sa apara? Atunci cand acesta se intampla tu nu mai existi. Tu nu vei mai fi.