„Kybalion” – o carte spirituala despre invataturile lui Hermes Trismegistus. Ea ne invata ca realitatea este o iluzie…

Kybalion este o carte despre invataturile lui Hermes Trismegistus, publicata in 1908 de Yogi Publication Society din Chicago, Illinois (SUA). Cartea ne invata ca Universul este guvernat de aceste sapte principii hermetice:
* principiul mentalismului;
* principiul corespondentei;
* principiul vibratiei;
* principiul polaritatii;
* principiul ritmului;
* principiul cauzei si efectului;
* principiul genului.

Principiul mentalismului afirma: „Totul este minte; Universul este mental”. Conform acestui principiu, tot ceea ce exista, fiecare fenomen pe care il experimentam si fiecare nuanta a realitatii provine dintr-o minte singulara, universala – adesea denumita „Totul” in invataturile hermetice. Daca totul este o manifestare a acestei minti unice, atunci ceea ce percepem ca „realitate” este doar o constructie mentala sau un gand in cadrul acestei constiinte universale.

Pentru a face o analogie, gandeste-te la un vis. Cand visezi, evenimentele, locurile si oamenii din vis par reali. Dar la trezire, recunosti ca visul a fost o iluzie, o creatie a mintii tale. Principiul mentalismului sugereaza ceva similar despre realitatea noastra: s-ar putea simti si parea reala pentru noi, dar in marea schema a „Totului”, este o constructie mentala, care face ca realitatea noastra perceputa sa fie iluzorie.

Principiul corespondentei este rezumat in sintagma „Precum sus, asa si jos; precum jos, asa si sus”. Aceasta vorbeste despre ideea ca exista o corespondenta sau similaritate intre diferitele planuri ale existentei, fie ele fizice, mentale sau spirituale. Acest concept implica faptul ca tiparele observate pe un plan pot fi regasite reflectate in altele, indicand o ordine sau structura universala mai profunda. Aceasta inseamna ca exista o corespondenta intre microcosmos (individul) si macrocosmos (Universul).

Daca evenimentele si circumstantele de pe planul nostru fizic („de jos”) sunt doar reflectii sau manifestari ale unor tipare din planuri superioare („de sus”), atunci realitatea noastra nu este realitatea primara sau originara. Dimpotriva, este o manifestare derivata sau secundara a acelor realitati superioare. Realitatea fizica pe care o observam ar putea fi vazuta ca o umbra sau o reflectare a unor adevaruri mai profunde.

O analogie utila poate fi gasita in alegoria pesterii a lui Platon. In ea, prizonierii inlantuiti intr-o pestera vad doar umbrele proiectate pe un perete de obiectele din spatele lor. Pentru prizonieri, acele umbre sunt realitatea lor. Cu toate acestea, acele umbre sunt simple reflectii ale obiectelor reale si, dincolo de pestera, ale lumii exterioare. In mod similar, principiul corespondentei sugereaza ca realitatea noastra fizica ar putea fi doar o „umbra” sau o reflectare a ceva mai profund, ceea ce o face potential iluzorie prin comparatie.

Principiul vibratiei afirma: „Nimic nu se odihneste; totul se misca; totul vibreaza”. Acest principiu postuleaza ca miscarea este o caracteristica fundamentala a tot ceea ce exista in Univers, de la cele mai mici particule pana la cele mai mari galaxii. Totul se afla intr-o stare de vibratie constanta, desi la frecvente diferite. Simturile noastre interpreteaza diferite frecvente ale vibratiilor ca fenomene diferite. De exemplu, ochii nostri interpreteaza anumite frecvente ale vibratiilor electromagnetice ca lumina si culoare, in timp ce urechile noastre interpreteaza frecventele vibrationale din aer ca sunet. Acest lucru sugereaza ca ceea ce percepem nu este obiectul sau fenomenul in sine, ci interpretarea noastra a frecventei sale vibrationale.

La nivel atomic si subatomic, particulele sunt in miscare constanta, vibrand la frecvente specifice. Ceea ce percepem ca obiecte solide sunt, in esenta, spatii umplute cu particule care se misca rapid. Aceasta inseamna ca soliditatea si stabilitatea aparenta a materiei sunt o iluzie creata de abilitatile noastre perceptive limitate.

In esenta, principiul vibratiei subliniaza ideea ca realitatea tangibila si concreta pe care o percepem nu este decat o instantanee a diferitelor stari vibrationale. Adevarata natura a realitatii este mai fluida, dinamica si interconectata decat ar putea sugera simturile noastre limitate, ceea ce duce la ideea ca perceptia noastra fixa ​​asupra realitatii este iluzorie.