V-ati intrebat vreodata cum actioneaza Dumnezeu? De ce Dumnezeu nu intervine pur si simplu sau, cel putin, de ce nu ne ajuta intr-un mod eficient?

V-ati intrebat vreodata cum actioneaza Dumnezeu? De ce Dumnezeu nu intervine pur si simplu sau, cel putin, de ce nu ne ajuta intr-un mod eficient? Exista mai multe teorii pentru asta, dar nu poti fi 100% sigur de niciuna dintre ele; e posibil sa nu aflati vreodata raspunsul in aceasta viata. Cei care au avut parte de o „experienta din apropierea mortii” il descriu pe Dumnezeu ca o lumina, dar ar trebui sa avem incredere in aceste informatii cand ar putea ca totul sa fie doar un spectacol de lumini creat de fiinte extraterestre? Asadar, iata cateva teorii care ar trebui discutate.

1) „Dumnezeu ar fi complet malefic”. Aceasta idee trebuie respinsa, pentru ca ne putem imagina sute de scenarii diferite in care viata ar putea fi infinit mai rea decat este deja. Iata cateva moduri in care un Dumnezeu cu adevarat malefic ar putea proiecta realitatea:
* iadul etern din chiar momentul in care ai venit in existenta. In loc sa le permita oamenilor sa traiasca pe Pamant cu momente de fericire, un Dumnezeu complet malefic ar trimite fiecare suflet direct intr-un iad din care nu poate scapa in momentul in care ar fi creat, suferind cele mai grave torturi care ti le poti imagina.
* absenta totala a liberului arbitru. In lumea noastra, oamenii au cel putin capacitatea de a face alegeri, chiar daca sunt limitati de circumstante. Un Dumnezeu cu adevarat malefic s-ar asigura ca fiecare decizie duce la nefericire, fara nicio posibilitate de imbunatatire.
* boli, dizabilitati si afectiuni universale. Nu poti nega faptul ca marea majoritate a oamenilor se nasc sanatosi. Sunt sanatosi si majoritatea dintre noi murim dupa ce am avut o viata sanatoasa. Un Dumnezeu complet malefic s-ar asigura ca fiecare om s-ar naste orb, surd, cu alte dizabilitati, si in durere constanta inca din prima secunda de viata.
* razboi pe fiecare continent, in orice moment. In marea majoritate a tarilor exista pace, libertate si prosperitate. Un Dumnezeu cu adevarat malefic s-ar asigura ca fiecare tara din aceasta lume ar fi intr-un razboi constant tot timpul, cu totii fiind nevoiti sa intram in razboi.
* tortura psihologica de nesuportat. Un Dumnezeu complet malefic ar elimina toate emotiile pozitive, asigurandu-se ca fiecare gand, amintire si interactiune sa fie pline ura si deznadajduire.

2) „Dumnezeu ne ajuta deja in felul Sau”. Aceasta idee ne spune ca Dumnezeu ne ajuta prin mesageri, mesaje, semne, sincronicitati, vise sau viziuni. Dar, daca acest lucru este adevarat, Dumnezeu nu ar face chiar o treaba buna, de multe ori esuand. Sau poate ca noi nu reusim sa ascultam de aceste semne?

3) „Dumnezeu permite liberul arbitru”. Unii sustin ca Dumnezeu permite suferinta si durerea pentru ca are valori si principii, vazand libertatea si alegerile libere ca pe o lege universala. Dar, daca ai fi tata, din momentul in care ti-ai vedea copiii suferind si in durere, cred ca ti-ai arunca acele valori si principii la gunoi. Ca tata, este mai importanta siguranta si bunastarea copiilor tai, decat principiile si valorile. In plus, pare ca aceasta lume este impotriva liberului nostru arbitru. Suntem fortati sa muncim, sa suferim, sa ne imbolnavim, sa ne confruntam cu dureri, depresie si anxietate si multe alte lucruri oribile care sunt impotriva liberului nostru arbitru. Nu cred ca vreun om sanatos la minte ar alege asa ceva pentru sine, asa ca de ce nu respecta nimeni liberul nostru arbitru?

4) „Noi am fi Dumnezeu?” O idee radicala in gnosticism ar fi aceea ca adevaratul Dumnezeu este deja prezent, fiind ingropat adanc in noi. Avem scanteia divina in fiecare dintre noi si acea scanteie divina este o parte din adevaratul Dumnezeu. Intorcandu-ne spre interior, ne putem reconecta cu El. Dar, aceasta idee ar fi ca urmatorul fapt: e ca si cum un miliardar, avand miliarde de dolari in contul bancar, i-ar cere prietenului si vecinului sau milionar sa-i dea sau sa-i imprumute 1 milion de dolari. Pur si simplu nu are niciun sens. La fel este si in cazul nostru: fiind fiinte divine atotputernice, de ce mai cerem ajutorul lui Dumnezeu?

Aceasta teorie ridica intrebari. Cum am fost noi, fiinte divine atotputernice, pacaliti in acest ciclu de reincarnare de catre paraziti extraterestri inferiori si fara suflet? Ar trebui sa ne ingrijoram daca asa ar sta lucrurile. Ar insemna ca fiintele divine si atotputernice pot fi invinse. Aceasta idee este cu adevarat infricosatoare. In plus, daca suntem cu adevarat divini si avem scanteia divina adanc in noi, avand nevoie doar de a ne gasi pe noi insine pentru a ne conecta cu ea, cum se face ca, chiar si atunci cand cunoastem adevarul si incercam tot posibilul sa ne conectam cu acea scanteie divina, cum se face ca, chiar si atunci, pur si simplu nu ne putem simti divini si puternici si nu putem iesi din aceasta lume? Si aceasta teorie are defecte.

5) „Dumnezeu este neutru”. Aceasta teorie spune ca Dumnezeu nu este nici bun, nici rau, ci doar un observator care creeaza si permite. Este o forta creativa neutra. Nu ia partea cuiva, pentru ca in momentul in care ar face asta ar inceta sa mai fie neutru, ceea ce ar merge impotriva naturii sale. Il face asta un Dumnezeu crud? Nu neaparat. A crea raul implica intentie, iar Dumnezeu este pur si simplu neutru, pur si simplu nu-i pasa. S-ar putea chiar sa nu simta suferinta si durerea asa cum o simtim noi (cine stie?). Binele sau raul nu sunt create de Dumnezeu, ele aparand din alegerile si actiunile pe care sufletele le intreprind in viata lor. Gandeste-te la un ocean; oceanului nu-i pasa daca un val se ridica frumos sau se sparge violent – nu este vina lui. Gandeste-te la un copac; un copac creste si lasa frunze. Nu-i pasa daca o pasare isi face cuib in el sau daca un foc il arde. Pur si simplu exista; exact asta face si Dumnezeu.

Dar, chiar daca aceasta teorie ar putea fi una dintre cele mai probabile pentru a fi adevarata, chiar si ea are defecte. Daca Dumnezeu este neutru si aparent nu are emotii, cum naiba, noi, creatia Lui, cum se face ca avem emotii si valori? Pentru ca, ne-am putea astepta ca, daca o fiinta superioara ne creeaza, sa fim creati dupa chipul Lui, fel cum Dumnezeul biblic a creat omenirea, dupa chipul Sau. Dar, poate ca nu trebuie sa fie neaparat asa. Poate ca o fiinta neutra si lipsita de emotii poate crea fiinte sensibile si iubitoare, care pot avea emotii si sentimente.

Dar, aceste teorii pot implica mai multe intrebari decat raspunsuri si ar trebui sa acceptam ca s-ar putea sa nu aflam niciodata adevarul.