Rasul, lumea si spiritualitatea

Social Media
  •  
  •  
  •  

rasulNumai oamenii rad

Rasul – iata ce deosebeste oamenii de animale. Fara indoiala ca si animalele se bucura, dar de ce nu rad? Putem explica acest lucru prin faptul ca rasul este asociat cu veselia, voiosia caracteristice omului si, mai ales, depinde in intregime de simtul umorului pe care numai omul il poseda.

In lucrarea sa Filosofia rasului Leonid Karasev, unul dintre cei mai mari comici ai lumii, scria: Noi, oamenii, putem fi amarati ca un caine, lenesi ca o pisica, obositi ca un cal ce a tras la plug, dar nu putem sa radem si sa zambim decit ca oamenii.

Sa nu spuneti niciodata ca rasul este doar o simpla manifestare a simtului umorului. Rasul da nastere unei noi lumi, o lume rasturnata a realitatii, careia omenirea i s-a supus din vechi timpuri pana azi. In consecinta, exista doua lumi, doua realitati reflectate una in alta ca intr-o oglinda.

In lumea inversata rasul se naste ca o manifestare impotriva raului. Pentru a evita orice piedica, pentru a trece peste orice obstacol trebuie sa radem. Asa functioneaza principiul inversabilitatii: daca raul est luat in ras, atunci puterile sale malefice sunt neutralizate.

Inca din Evul Mediu se organizau carnavaluri, pe care europenii le sarbatoreau cu mult fast. La popoarele slave carnavalurile corespundeau obiceiurilor si traditiilor din Saptamana Alba. Regele unor astfel de sarbatori era Rasul. Sub stapanirea sa realitatea se transforma intr-o adevarata euforie; ascetismul si strictetea legii lasau loc desfraului, betiei si lacomiei. Cu totii, laici si clerici, bogati si saraci, pacatosi si drept credinciosi se bucurau, zimbeau, radeau. Intreaga lume ceda nebuniei rasului. Lumea reala, ordonata, supusa legii lasa loc celei haotice.

Si asta se intimpla deoarece in acea epoca s-a descoperit posibilitatea construirii unei lumi pe dos, fara stereotipuri, intr-o perspectiva inedita. Intr-o astfel de realitate cu valorile inversate sau negate, unde raufacatorul devine om de bine, printul devine cersetor si Pacala cel mai mare intelept, nu poate exista decat o lume a fariseilor. Rasul carnavalesc, chiar prin mediocritatea sa, ofera o noua viziune asupra tuturor lucrurilor. Numai in Lumea Rasului, in ciuda destinului potrivnic, avem ocazia sa infaptuim visuri irealizabile, sa traim experiente neobisnuite in viata de zi cu zi.

In scurt timp luminile se sting, cortina cade, ne schimbam costumele. Pentru majoritatea dintre noi viata redevine normala, ordonata, fara surprize, monotona pana la urmatorul carnaval. Numai unii au sansa sau nesansa de a se pierde pentru totdeauna in Lumea Rasului.

Saltimbancii, risul si ordinea rasturnata

Aborigenii despre care va vom spune cateva cuvinte in continuare sunt de fapt saltimbancii, locuitori ai unui spatiu in care ordine este rasturnata si masura lucrurilor cu totul deosebita. Dar cine sunt ei in lumea obisnuita? Sunt renegatii, transfugii, paria. Sunt cei care nu-si pot gasi un loc in societate. In multe tari saltimbancilor nu li se permite sa se aciuiasca pe langa sate sau orase bine randuite si respectate. Lumea stoarce din ea mascaricii, paiatele si ii arunca in necunoscut, ramanand indiferenta la suferinta lor.

Intr-un fel este o reactie normala pentru ca bufoneria si lumea reala nu pot coexista. Se poate vorbi de o oarecare complicitate, dar in momentul in care bufonii renunta la lumea reala, atunci ei isi incheie misiunea. Saltimbancul este singurul locuitor al lumii reflectate in oglinda-spatiu al inversiunilor. El este stapanul Lumii Rasului, unde oamenii obisnuiti au dreptul de a se plimba doar cateva zile si numai pentru cateva ore.

Desi nu sunt acceptati ca participanti directi la viata reala, totusi mascaricilor li se permite sa-i distreze pe nobili si pe regi. Pentru ca numai bufonii si nebunii pot spune adevarul razand. Ei pot reprezenta lumea in cele mai diverse ipostaze ale sale. Dar pentru acest privilegiu trebuie sa plateasca cu excluderea, renegarea, interdictia de a avea o viata normala.

Care sunt etajele rasului

Lumea Rasului are mai multe etaje. Cele mai recente forme ale rasului ca umorul fin, jocul de cuvinte, aluziile sunt etajele superioare. Fiecare epoca, fiecare tara, fiecare clasa social isi are umoristii, comicii si ironicii ei, anecdotele si motivele ei de ras. Acestea formeaza o adevarata cultura a rasului. Plecand de la imitarea realitatii, de la reflectarea ei intr-o oglinda stramba, comicul naste un ras fara cuvinte. Este un limbaj universal, inteles de toti oamenii indiferent de nationalitate. Dar in acest caz nu exista egalitate! La un capat sunt ingramaditi clovnii cu nasuri rosii, care se impiedica pe scena spre marele haz al publicului, iar la celalalt capat se afla Marele Saltimbanc, maestrul care stie sa folosesca toate trucurile pentru a distra oamenii. A-i face pe altii sa rada este scopul vietii lui.

Ceea ce stiu mascaricii sa faca este hazliu si in acelasi timp trist, sentimental si uneori tragic… Cad cu nasul in tort sau aluneca pe o coaja de banana facand spectatorul nu numai sa rada in hohote, dar sa traiasca o intreaga gama de emotii de la simpatie la admiratie, de la compatimire la extaz.

Rasul sau cum intelege fiecare fericirea

Noi simtim lumea rasului. Ea se naste in constiinta noastra. Este o reflectare in oglinda a realitatii. Aici legile sunt descosiderate, soarta omului lasata la voia intamplarii, ordinea transformata in haos. Relatiile umane se complica, devin confuze. Cert este un lucru – fericirea, inteleasa de fiecare in felul lui, naste lumea rasului vesel, a bunei dispozitii.

Universul inversiunilor isi gaseste ordinea in realitatea normala. Deseori apare cenzura care traseaza granitele comicului, desemneaza eroii anecdotelor. Limitarea rasului da nastere unei constiinte bolnave.

Lasă un comentariu