Modelul “real” al realitatii: materia nu exista fara constiinta

Social Media

Materia care ne inconjoara nu este ceea ce pare. Poate sa para solida, dar „caramizile” sale de baza sunt unde tulburi de probabilitate. Dumneavoastra cititi aceste cuvinte pe acest site, intre-un monitor. Monitorul dvs. contine milioane de pixeli, care, la randul lor, isi datoreaza soliditatea milioanelor de milioane de molecule atat de strans lipite una de alta incat constituie o masa rigida. Aceste molecule sunt, ele insele, compuse din atomi – „gramajoare” mici, indivizibile de materie. Nu numai ca acestia constau in cea mai mare parte din spatiu gol, dar particulele care compun acea mica portiune „solida” sunt doar „unde de probabilitate”, cum le numesc fizicienii.

Mai mult, aceste unde au nevoie de un „observator” pentru a intra in „colaps” si a deveni farame solide de materie. In absenta unui observator ele nu pot deveni reale. Asadar, un univers fara un observator este o imposibilitate, pentru ca, daca nu exista observatori care sa transforme undele de probabilitate in materie, aceasta nu are cum sa ia fiinta!
Acest model al realitatii functioneaza, oricat ar parea el de ilogic. Cei care pur si simplu nu-l pot accepta consecintele au incercat iar si iar sa-i demonstreze invaliditatea si au esuat. Aceasta teorie, numita interpretarea Copenhaga sau interpetarea statistica a fizicii cuantice, a facut posibila, printre altele, aparitia bombei atomice si a calculatoarelor de buzunar. Este de peste 70 de ani modelul larg acceptat al realitatii si pare inexpugnabil.

Implicatiile interpretarii Copenhaga ne spun multe despre conditia umana. Noi suntem observatorii constienti care transforma materia in realitate – fara constiinta, nu exista materie.


Social Media

7 Comments

  1. Si daca ar fi sa aiba neaparatnevoie de observator, cum se explica ca ceea ce lasi in dormitor cand pleci de acasa nu se face cenusa ca sa se refaca cand te intorci? Daca ar fi asa, toata materia s-ar transforma in cenusa cand nu ar fi nici un observator in preajma, ceea ce NU SE INTMPLA.

  2. George1000, in articol spune asa:”… daca nu exista observatori care sa transforme undele de probabilitate in materie, aceasta nu are cum sa ia fiinta!”; nu spune ca nu ar continua sa existe ca si „produs finit”; din moment ce procesul de materializare este finalizat, orice „orice” isi pastreaza forma;

  3. -TOT CE SE VEDE,ESTE FACUT DIN CE-A-CE NU SE VEDE.(din EL,prin EL,si pt EL sint sint toate.ROM. 11 cu36.
    TOT CE SE VEDE,ESTE CONSTIENT (spirit) MATERILIZAT PINA LA CEA MAI EVOLUATA FORMA DE MANIFESTARE A CONSTIENTULUI–OMUL ISUS CRISTOS–IN CARE, CONSTIENTUL SA AUTODEFINIT. NIMIC FARA DUMNEZEU (constient) COLOSENI.1 cu 15–19.TEORIA ESTE OK!!! CA TOTUL ESTE IN CONSTIENT.!!!

  4. Cand ne nastem nu prea stim „cu ce se mananca lumea asta” 🙂 Cu trecerea timpului ne mai obisnuim putin(doar putin:)).. Tot ce facem si experimentam facem printr-un proces de feedback adica actionam, invatam si apoi reactionam si asa mai departe..totul e un joc bazat pe regula cauza si efect… Rezulta ideea: noi am intrat intr-o anumita realitate, stim(datorita experientei) ca daca facem anumite lucruri se v-or intampla anumite lucruri ..:) , credem ca tot ce exista e material ca asa ne spune experienta…dar nu aveam nici o certitudine in sensul asta… mai nou stiinta a adus dovezi impotriva „soliditatii materiei”.. si mai apar si anumite lucruri foarte stranii cum ar fi coincidentele (lucruri ce au sanse foarte mici de a se intampla(1/milion dar totusi se intampla) sau „efectul mintii” (teoria mea: oamenii au infatisarea(fizicul) in conformitate cu mintea – e lunga explicatia acestei teorii asa ca nu o fac, si nici nu sunt argumente contra ei :D)..e foarte pe scurt ce spun aicea :)..Ma rog daca ar fi sa fim logici am merge pe varianta „universului constient” 🙂

  5. Pentru George 1000: Cand pleci din dormitor, tot ce este acolo dispare; nu se transforma in cenusa. In dormitor, ai stat pe un scaun. Plecand de acasa si aflandu-te in oras, scaunul pe care ai stat, nu se afla cu tine transformat in cenusa ci lipseste cu desavarsire. El se afla doar in mintea ta. Daca trimiti pe cineva acasa la tine si il rogi sa-ti spuna cum arata scaunul pe care tu ai stat la birou, el ti-l va descrie exact asa cum il stii tu, fiindca intra in spatiul tau, in fixatiile tale mentale, pe care constiinta ta le-a realizat intr-un spatiu virtual. El miscandu-se cu aceeasi viteza cu care te misti si tu, va avea aceleasi perceptii insa, daca se va misca cu zero metri pe secunda nu va ajunge niciodata in biroul tau, iar daca se va misca cu viteza luminii, iti va descrie si biroul tau si locul in care se afla initial, iar tu vei avea prezentate doua realitati intr-una singura, deoarece la viteza luminii spatiul si timpul sunt egale cu zero. Daca l-ai trimite intr-o casa de pe Sirius si-l vei ruga sa-ti descrie scaunul aflat langa biroul acelui loc, vei avea surpriza sa-ti povesteasca ceva de care tu nu ai habar, cu conditia sa se miste cu viteza luminii, timp in care tu-l vei vedea calatoriond pe raza respectiva timp de noua ani. El plecand pe cuanta de lumina, in secunda in care a plecat, in aceeasi secunda a si ajuns si-ti va descrie doua realitati intr-una singura, fapt pe care mai mult ca sigur ca nu-l vei intelege.

Leave a Reply