Almeea
Orgoni Crystal

 
1

Fenomenul paraliziei in timpul somnului – dovada ca in timpul viselor noi vizitam alte dimensiuni paralele!

paralizia somnuluiIn fiecare noapte, fie ca ne amintim sau nu, toti visam. Noaptea, creierul nostru este foarte activ, in timp ce corpul ramane inert. Aceasta paralizie a trupului este indispensabila caci, in caz contrar, am actiona conform viselor noastre si consecintele ar fi dezastruoase. In general, muschii sunt complet relaxati si nu reactioneaza la semnalele trimise de creier. Doar respiratia si muschii ochiului nu sunt atinsi de aceasta paralizie. Uneori, se intampla ca mecanismul care separa visarea de starea de trezire sa se blocheze. In acest caz, simtim aparitia paraliziei in momentul adormirii sau al trezirii si suntem constienti de faptul ca nu putem nici sa ne miscam, nici sa vorbim.

Este vorba despre paralizia somnului, care este insotita aproape de fiecare data de o accelerare a ritmului cardiac, de o dificultate de a respira si de un sentiment de frica. Experienta este cu atat mai terifianta cu cat subiectul este perfect constient de ceea ce il inconjoara. Este vorba despre o stare crepusculara, intre somn si desteptare, in care visele noastre sunt intr-atat de clare, incat ne temem ca ele sunt reale.

La numeroase persoane atinse de acest rau, primul semn al instalarii paraliziei somnului este un zgomot straniu. Se vorbeste de sforaituri, de smiorcaieli, dar in acelasi timp, poate fi vorba sau nu despre un zgomot, de un harait de motor, sau chiar de “tipete patrunzatoare sau rasete stridente”. Corpul poate incepe sa vibreze, unii descriind tremuraturi si convulsii. Pot fi vazute lumini stranii plutind prin camera. Poate fi vorba de licariri, de mici stelute sau de forme incandescente. Uneori, intreaga camera pare a fi luminata de o irizare supranaturala, iar obiectele sunt inconjurate de un halou de culori sau de sclipiri stranii.

Totusi, ceea ce inspaimanta cel mai mult in cazul paraliziei somnului este sentimentul unei prezente foarte apropiate. Se poate spune ca nu vezi nimic, dar totusi, fara nicio urma de indoiala, esti convins, esti sigur ca in camera, alaturi de tine, mai este cineva. In numeroase cazuri, aceasta prezenta este chiar vizibila (ochii sunt deseori deschisi in timpul paraliziei somnului) si poate adopta nenumarate forme – umane, animale, demoni sau chiar extraterestri. Si, aparent, prezenta isi poate schimba forma dupa cum doreste.

Psihologului David J. Hufford i se datoreaza o evaluare mai obiectiva si mai echilibrata a paraliziei somnului. Intr-una din lucrarile sale, Hufford afirma ca paralizia somnului nu se reduce doar la niste himere create de un creier tulburat, care-i joaca feste celui care doarme. David Hufford a fost uimit de caracterul constant al halucinatiilor care apar in timpul fenomenului paraliziei somnului. Conform opiniei lui, cel mai curios lucru este ca aceste agresiuni sunt semnalate de oameni normali si sanatosi, din lumea intreaga. Deseori este vorba despre persoane care nu au avut niciun contact cu traditiile populare legate de acest fenomen si care neaga orice credinta in paranormal, chiar si orice interes pentru acest gen de lucruri.

Hufford a tras urmatoarea concluzie: oamenii de stiinta inca nu au inceput sa isi puna adevaratele intrebari cu privire la acest domeniu, in prezent ei fiind preocupati doar de analiza proceselor psihologice care par sa provoace paralizia somnului. Se pare ca exista o explicatie – ce-i drept, destul de bizara – pentru aceste experiente stranii si infricosatoare: fenomenul este datorat existentei unei alte dimensiuni, la care se ajunge doar prin intermediul inconstientului, o dimensiune la fel de reala pentru cei ce o experimenteaza, ca si lumea exterioara.


 
banner