Cosmeticele: toxinele din spatele frumusetii (partea 1)

Niciodata sapunul obisnuit nu ne e de ajuns. Ne curatam cu un exfoliant de fata si de corp si apoi ne tamponam pielea sa se usuce. Apoi o ungem cu creme revitalizante. Urmeaza un pic de deodorant ca sa ascunda mirosul corpului (mirosul nostru natural de transpiratie dupa o zi grea de munca). Apoi poate dam cu un strop de parfum sau de lotiune after-shave. Pentru aproximativ jumatate din populatia adulta si adolescenta urmeaza o intreaga rutina de „aranjare” a imaginii: lotiune solara, fond de ten, farduri, ruj, lac de unghii. Si lista continua la nesfarsit, pentru ca nu suntem decat niste consumatori ignoranti in privinta produselor cosmetice si de ingrijire personala.

Ignoranta noastra incepe in punctul in care nu reusim sa realizam ca recipientul propriei vanitati este cel mai mare organ al corpului: pielea. Intr-adevar, pielea noastra e mult mai mult decat un invelis pentru ceea ce avem inauntru. Este un invelis viu care respira, cel putin cat ii dam noi voie sa respire. Prin urmare, cand o umplem de creme si lotiuni, abilitatea sa naturala de a respira si, deci, de a trai, se diminueaza. Efectul nu se limiteaza la senzatia de netezire a pielii. Fiind un organ cu o mare capacitate de absorbtie, pielea practic absoarbe compusii aplicati pe suprafata ei. Daca acesti compusi contin ingrediente benefice, nu va aparea nici un efect nedorit. Dar daca aceste produse contin substante chimice care pot avea efecte adverse asupra pielii si organelor corpului nostru, in special un efect cumulativ care poate aparea dupa multi ani de folosire a unui produs, elementarele noastre obiceiuri de igiena se vor traduce intr-un stil de viata sinucigas care ne apropie de boala si de moarte.

Deci, ce contin in mod obisnuit produsele cosmetice si de ingrijire? Poate parea surprinzator, dar acestea sunt adesea niste cocktailuri de chimicale cu actiune cancerigena (agenti care determina aparitia cancerului), iritanti dermici (iritanti ai pielii), toxine de crestere (toxine care afecteaza in mod special dezvoltarea fizica si mentala la copii), perturbatori endocrini (substante care opresc sau blocheaza transmiterea de hormoni in corp si se interpun astfel in dezvoltare), agenti mutageni (agenti care cauzeaza mutatii ale ADN-ului, care duc fie la cancer fie la afectiuni congenitale), neurotoxine (substante chimice care afecteaza sistemul nervos), toxine de reproducere (agenti care afecteaza sistemul reproductiv) si sensibilizatori (substante chimice care provoaca reactii alergice in tesuturile normale in urma expunerii repetate la acestea).

Numarul consumatorilor de produse de igiena si cosmetice creste in mod continuu – nu e de mirare, dat fiind ca vanitatea nu mai e demult doar apanajul femeilor. Barbatii au fost si ei bine vrajiti de catre marii producatori de cosmetice care predica continuu mantra „arata bine, simte-te bine”. In tarile dezvoltate ale Occidentului si pe pietele care tocmai se deschid in Est, ignoranta si falsele convingeri ce pun semn de egalitate intre cresterea nivelului de trai si a arata bine sau a avea o imagine de revista de moda, tin strans in mreje o populatie  neintrerupta a profiturilor corporatiilor care produc cosmetice si produse de ingrijire personala. Succesul lor alimenteaza campanii de publicitate si mai agresive, facandu-i pe multi altii sa cada prada nevoii de „a arata bine”.

Incapacitatea noastra de a intelege adevarul si de a reactiona impulsoneaza cresterea industriei de cosmetice. Drept urmare, in timp ce activistii isi continua in mod eficient campaniile impotriva industriei tutunului – sa nu uitam ca de ani de zile pachetele de tigari se vand cu avertismentul „Tutunul dauneaza grav sanatatii” – nu s-a legiferat niciun fel de avertismente care sa insoteasca produsele cosmetice si de ingrijire personala.

Astfel, fata de standardele riguroase ce ar trebui impuse in cazul cosmeticelor, realitatea este exact pe dos, cu alte cuvinte industria de cosmetice se strecoara cu usurinta la multe capitole. De exemplu, in SUA, Administratia Alimentelor si Medicamentelor (FDA) nu cere o testare de siguranta, efectuata fie de catre producator, fie de catre propriul personal, a produsului de frumusete final, inainte sa ajunga pe piata. In acest fel, atat produsul final, cat si ingredientele sale raman suspecte. In chiar termenii acestei agentii, „un producator de cosmetice poate folosi aproape orice fel de materie prima ca ingredient si poate lansa produsul pe piata fara acordul FDA”.

Companiile cosmetice va fac sa credeti ca au foarte mare grija de pielea dumneavoastra si realizeaza teste riguroase de senzitivitate si siguranta (pe animale, dar brutalitatea acestora e o alta poveste), inainte de a lansa produsul pe piata, desi in realitate, asa cum subliniaza cercetatorii din Consiliul National de Cercetare: „din zecile de mii de substante chimice importante pe plan comercial, doar cateva au fost supuse unor teste amanuntite de toxicitate, iar multe nu au fost testate deloc”.

Totusi, puteti alege sa credeti ceea ce va spun cei din industria cosmeticelor pentru care sunt in joc profituri de miliarde de dolari. Industria reuseste prin forta imprejurarilor sa patrunda in tari in care ignoranta e in floare. In tarile Uniunii Europene, ingredientele toxice din cosmetice au fost interzise datorita unei motiuni emise in 2003 si implementate in septembrie 2004. Cu toate acestea, in Statele Unite, industria de cosmetice care valoreaza 35 de miliarde de dolari isi foloseste in mod amplu resursele – de care, trebuie spus, nu duce lipsa – pentru a lupta cu toate mijloacele impotriva unei astfel de interziceri.

Lobby-ul industriei cosmetice a reusit sa incline balanta opiniei publice in favoarea sa, iesind la inaintare cu scuza ca o lista cu toate ingredientele ar putea afecta sau pune in pericol secretul lor de fabricatie. Astfel, deocamdata ftalatii raman, dar nu pe eticheta…

Partea 2 AICI: http://www.almeea.com/cosmeticele-toxinele-din-spatele-frumusetii-partea-2/

Sursa: Nexus Magazine

7 Comments

Leave a Reply