Ce se ascunde in spatele cuvantului „Bogdaproste”, rostit atunci cand se primeste de pomana?

Imagine: wikipedia.org (Commons Creative – free)

Cuvantul „bogdaproste” nu este romanesc. Provine din limba slavona: Bogda-prosti, in traducere inseamna „Dumnezeu sa primeasca”. In vorbirea obisnuita din unele zone din Oltenia, spre exemplu, se intalneste si sub forma de „bodaprost”. Expresia e folosita cand se primeste de catre cineva un dar facut in numele unui mort sau chiar al unui viu, la pomeni si parastase. „Bogdaproste” este intalnit foarte adesea si in varianta romaneasca de „Dumnezeu sa primeasca”. Cel care daruieste de pomana spune: „Sa fie pentru sufletul lui (…)”!

Exista unii dintre crestini, care cred ca pomenile, respectiv mancarea, bautura, hainele si celelalte obiecte care se impart pentru sufletul unuia decedat „merg” in lumea cealalta intacte, asa cum sunt aici pe pamant si acolo sufletul mortului se infrupta sau se foloseste de ele. Cel mai adesea, cand se face o pomana sau un parastas pentru un raposat, se fac cativa colacei si pentru alti morti din familie, pentru ca aceia „sa nu se uite”, sa nu jinduiasca la cel care primeste pomana, pentru ca toti sa manance si sa se bucure impreuna de darul trimis de cei dragi de pe pamant.

Exista la multi credinta foarte puternica in folosul pomenilor pentru sufletele proprii sau pentru ale celor apropiati aflati inca in viata. Pomana respectiva chiar constand din mancare si bautura este pastrata „dincolo” pana cand cel in cauza va deceda si, cand se va duce acolo va gasi masa pusa, cu scaune, lumanari, bunatati de tot felul. Altfel spus, „suflete, mananca, bea si te veseleste!”

Be the first to comment

Leave a Reply