Camasa lui Hristos din Georgia, una dintre cele mai importante relicve ale crestinatatii

Pe 14 octombrie, ziua in care este sarbatorita Sf.Parascheva, Georgia cinsteste si Camasa lui Hristos. Relicva este ingropata la catedrala Svetithoveli din orasul Mtskheta, fosta capitala a regatului Kartli. Sarbatoarea are o importanta deosebita pentru Georgia.

Camasa a fost purtata de Hristos in ziua crucificarii si a fost trasa la sorti ca si alte vesminte ale Sale de catre soldatii care L-au dezbracat inainte de a-L tintui pe cruce. Era o camasa fara cusaturi, tesuta dintr-o singura bucata. Potrivit hagiografiei georgiene, in secolul I d.Hr., un evreu din Mtskheta, pe nume Elias, a fost la Ierusalim in perioada in care Iisus a fost crucificat. El a cumparat camasa Mantuitorului de la soldatul roman care o castigase in urma tragerii la sorti. Apoi s-a intors acasa, unde il astepta cu nerabdare sora Iui, Sidonia. Aceasta stia de predicile lui Hristos si era o urmasa a invataturilor Sale. Cand a aflat de la fratele ei ca fusese crucificat, femeia a fost cuprinsa de tristete. A strans camasa lui Iisus in brate si a murit. Nimeni nu a putut sa o desparta de aceasta. A fost ingropata impreuna cu relicva si pe mormantul ei a crescut un chiparos imens, frumos mirositor, ale carui frunze posedau proprietati curative miraculoase.

Pana in secolul IV, cand a fost crestinat de sfanta Nino (Nina), regatul Kartli a ramas pagan. Regele Mirian si regina Nana s-au convertit si au acceptat propunerea de a construi o biserica deasupra mormantului in care se odihneste sfanta Sidonia, iar arborele miraculos a servit la fabricarea a sapte stalpi pentru fundatia lacasului de cult. Al saptelea stalp avea proprietati magice si s-a inaltat singur in aer. A revenit pe pamant dupa ce sfanta Nino s-a rugat intreaga noapte. Se spune ca din acest al saptelea stalp a curs un lichid sfant care a vindecat oamenii de toate bolile.

In limba georgiana, „sveti” inseamna „stalp” si „thoveli” „datator de viata”, sau „viu”, de unde provine numele catedralei. O pictura situata in partea dreapta a intrarii prezinta evenimentele de odinioara. Aceasta este reprodusa in intreaga Georgie si infatiseaza un inger ridicand stalpul spre cer. Sfanta Nino este in prim-plan, regele Mirian si sotia sa, regina Nana, sunt la dreapta, respectiv la stanga.

Georgia a adoptat oficial crestinismul in anul 317. Nino era o crestina originara din Grecia sau Italia, care ajunsese prizoniera de razboi in Capadocia si apoi in Kartli. Ea a devenit cunoscuta ca tamaduitoare de boli si cunoscatoare de ierburi. Renumele sau a ajuns la urechile reginei Nana, care a chemat-o la palat, in speranta de a se vindeca de o boala grea. Nino a reusit sa o tamaduiasca, dar a refuzat rasplata generoasa a suveranului Mirian al III-lea, spunand ca puterea ei taumaturgica era un dar al lui Dumnezeu.

Dupa o vreme regele s-a ratacit in timpul unei vanatori si a fost impiedicat de o negura stranie sa-si mai gaseasca drumul spre casa. El a chemat atunci toti zeii cunoscuti in Kartli in ajutor, dar de-abia cand s-a adresat zeului lui Nino a reusit sa se salveze, devenind crestin in urma acestei experiente. Mirian a instituit crestinismul ca religie de stat. Sfatuit de sfanta Nino, regele a trimis soli la curtea lui Constantin cel Mare si a solicitat trimiterea de preoti crestini in regatul Kartli. Sfanta Nino si-a petrecut sfarsitul vietii ca pustnica in apropierea unei manastiri capadociene.

In anul 361 ea s-a imbolnavit, la intoarcerea dintr-o calatorie in Tusetia, o regiune din estul Georgiei, si a murit in preajma localitatii Bodbe din zona Kahetia. Regele Mirian a ridicat o biserica deasupra mormantului ei din Bodbe, care a fost inclusa mai tarziu in manastirea Ninotsminda. Crucea sfintei Nino, confectionata de ea insasi din par si vlastare de vita de vie, este pastrata in catedrala Sioni din Tbilisi.

2 Comments

Leave a Reply