Home Spiritualitate teoreticaEnciclopedie spirituala Metempsihoza sau transmigratia sufletului

Metempsihoza sau transmigratia sufletului

by admin
11 views
Social Media
  •  
  •  
  •  

metempsihozaCredinta in metempsihoza este atestata – sub diferite forme si nume – in numeroase arii culturale: la indieni, la greci, la popoarele nordice etc. Ea este respinsa de iudaism, de crestinism si de islamism, care implica o conceptie mai curand liniara decat ciclica asupra timpului.

Nu este locul sa discutam aceste doctrine. Ele au insa, toate, o anumita incarcatura simbolica, indiferent de temeiurile lor morale, antropologice, cosmologice sau teologice si indiferent de argumentele lor teoretice ori experimentale. Ele exprima, pe de o parte, dorinta de crestere intru lumina, intru Unitate si, pe de alta parte, simtul responsabilitatii fata de faptele savarsite. Aceasta dubla forta, greutatea faptelor si aspiratia catre puritate, inraureste, intr-un ciclu, o suita de renasteri succesive, pana la atingerea perfectiunii ce va deschide accesul, in afara rotii existentei, la eternitate.

Metempsihoza apare ca un simbol al continuitatii morale si biologice. De indata ce o fiinta a inceput sa traiasca, ea nu se mai poate sustrage vietii si consecintelor faptelor sale. Viata nu este o partida de zaruri: credinta in metempsihoza aboleste hazardul.

Scriitorii antici confunda adeseori, in rezumatele sau in relatarile lor succinte legate de conceptiile religioase ale celtilor, nemurirea sufletelor si metempsihoza. In realitate, nemurirea sufletului le este rezervata oamenilor ce merg in Lumea de Dincolo, iar metempsihoza este un fapt limitat la cateva entitati divine, ce-si schimba natura si starea din motive bine determinate.

In povestea galeza cu cazanul lui Ceridwen, Gwion, dupa ce a dobandit stiinta universala de la zeama ce fierbea intr-insul, se preface rand pe rand in iepure, peste, pasare si bob de grau. Ca sa-l urmareasca, Ceridwen se transforma in ogarca, vidra, gaie si gaina neagra. Ea inghite Bobul de grau, ramane grea si da nastere vestitului poet Taliesin. Transmigrafia se refera aici la trei stari: iepurele reprezinta pamantul (starea corporala); pestele – apa (starea subtila) pasarea – aerul (starea informala). Bobul de grau simbolizeaza resorbirea in principiu.In Irlanda, poetul Amorgen a fost, rand pe rand, taur, vultur, strop de roua, floare, mistret si somon. Cazul zeitei Etain este si mai complex, caci se leaga de starile multiple ale fiintei. Putem spune ca metempsihoza, in spatiul celtic, nu priveste decat personaje predestinate, marcate pentru o misiune si depozitare ale aspectelor multiple ale adevarului si ale stiintei.

Exista cazuri in care metempsihoza se deosebeste cu greu de metamorfoza. Aceasta din urma nu afecteaza decat aparentele, nu si eul profund, si nu presupune trecerea prin moarte; metempsihoza se inscrie insa in ciclul infinit mai grav al mortilor si renasterilor. Serge Sauneron, de pilda, in pofida celor spuse de Herodot si a formulelor cuprinse in Cartea Mortilor, se indoieste ca egiptenii ar fi crezut cu adevarat in metempsihoza. Aceste transmigratii, scrie el, vor fi, de fiecare data, trecatoare; or, sufletul nu are de trecut, treptat, prin etapele unui vast ciclu de reincarnari: el ramane definitiv legat de trupul imbalsamat din mormant si nu are cum sa se plimbe pe-afara.

Cartea tibetana a mortilor descrie ce se intampla intre ultima rasuflare si momentul alegerii unei noi matrice, dupa patruzeci si noua de zile de incercari, in cursul carora fiinta iesita din trup, calauzita de principiul constient, nu este decat rodul faptelor sale anterioare. In fapt, omul este liber si raspunde pentru fapta sa; el isi alege transmigratia, dupa cum, de-a lungul existentei, va fi acumulat o karma buna sau rea.

Cartea Mortilor sau Bardo Thodol trateaza in primul rand despre natura propriului nostru spirit si a proiectiilor sale, placute sau inspaimantatoare, senine sau manioase. La mort, aceste proiectii sunt infinit mai puternice, caci principiul constient pluteste derutat de ruperea legaturilor sale psihice.

Vajrayana, Vehiculul de diamant din budismul tantric tibetan, il invata pe om sa-si domine (dupa ce vor fi izbutit sa o recunoasca) lumea de proiectii – care nu este decat o auto-halucinatie – si sa ramana lucid in timpul trecerii prin bardo, sa-si invinga temerile si sa ajunga la adevarata natura a spiritului de diamant. Termenul de bardo, care inseamna intre una si cealalta, se refera la trecerea dintre moarte si renastere, dar si la intervalul dintre ganduri.

ATENTIE! Site-ul almeea.ro nu-si asuma nicio responsabilitate pentru articolele legate de vindecarea fizica, prin folosirea sau nefolosirea anumitor alimente, medicamente si/sau anumite exercitii. Aceste articole au doar rol informativ. Daca doriti sau nu sa folositi sfaturile din aceste articole depinde doar de voi. Va recomandam sa cereti consult specializat inainte de a pune in practica aceste sfaturi.

S-ar putea sa va placa si

2 comments

ioana 20 mai 2010 - 8:09

unde se pot gasi cartile sus numite?

tudor 27 aprilie 2012 - 8:31

Crestinismul nu exclude ciclicitatea timpului si are cele mai complete teorii despre timp.
Metempsihoza este parte din crestinism dar nu este centrul ci rezultatul actiunilor bazate pe credinta in Hristos .Este o realitate ca adevaratul crestinism fundamentat pe Biblie este denaturat de “sfanta traditie” , cel mai mare obstacol in calea credintei.Acum nu ne opreste nimeni sa cautam “din toata inima ” adevarul trecand peste traditie.
Pana la urma este vorba de o relatie cu cel ce este in afara timpului , singurul care are toate atributele OMNI : prezent, potent si scient.Restabilirea relatiei cu Dumnezeu inseamna credinta .Toate celalalte concepte (inclusiv metempsihoza) prind contur dupa aceasta intalnire transcendentala.
Succes

Leave a Comment