Lebada, simbolul luminii si vietii

Social Media
  •  
  •  
  •  

lebadaDin Grecia antica si pana in Siberia, trecand prin Asia Mica, de la popoarele slave la cele germanice, un ansamblu impunator de mituri, traditii si poeme celebreaza lebada, pasare imaculata, care prin albul, torta si gratia sa constituie o vie epifanie a luminii.

Cel mai adesea, lebada incarneaza lumina masculina, solara si fecundatoare. Aceasta credinta, desi negeneralizata, a lasat urme pana si in Siberia. Asa, de pilda, Uno Harva noteaza ca, la un popor, primavara, femeile fac o reverenta si adreseaza o rugaciune primei lebede care le iese in cale. Dar in lumina pura a Greciei a fost celebrata mai cu seama frumusetea masculina a lebedei, tovarasul inseparabil al lui Apollo; in mituri, aceasta pasare uraniana reprezinta de asemenea legatura prin care – datorita migrarilor ei pricinuite de anotimpuri – popoarele mediteraneene si misteriosii hiperboreeni comunica intre ele.

Se stie ca Apollo, zeul muzicii, al poeziei si al prezicerilor, s-a nascut la Delos, intr-o zi de sapte. Niste lebede sfinte au dat in acea zi de sapte ori ocol insulei, iar Zeus i-a daruit tinerei divinitati, o data cu lira sa, si un car la care erau inhamate lebede albe. Acestea l-au dus mai intai in tara lor, pe tarmul oceanului, dincolo de patria vinturilor dinspre miazanoapte, la hiperboreenii ce traiesc sub un cer pururi senin.

Ceea ce il face pe Victor Magnien sa spuna, in lucrarea sa despre misterele de la Eleusis, ca lebada simbolizeaza forta poetului si a poeziei. Ea va fi simbolul poetului inspirat, al preotului sfant, al druidului imbracat in alb, al bardului nordic etc. La prima vedere, mitul Ledei pare sa reia aceeasi interpretare, masculina si diurna, a simbolului lebedei. Cercetandu-l mai indeaproape, observam totusi ca, daca Zeus s-a preschimbat in lebada pentru a se putea apropia de Leda, aceasta s-a intamplat, precizeaza mitul grec, dupa ce ea s-a metamorfozat in gasca spre a scapa de el. Or, dupa cum s-a mai spus, gasca este una din intruchiparile lebedei in acceptia sa lunara si feminina. Iubirea dintre Zeus prefacut in Lebada si Leda – prefacuta in gasca reprezinta deci bipolarizarea simbolului, ceea ce ne face sa credem ca grecii, asociind cele doua acceptii, pe cea diurna si pe cea nocturna, au facut din aceasta pasare un simbol hermafrodit, in care Leda si zeiescul ei iubit sunt una.

Lebada este feminina in contemplarea apelor luminoase si masculina in actiune. Pentru inconstient, actiunea este un act. Pentru inconstient exista doar un act. Pentru Bachelard, imaginea lebedei se sintetizeaza de aici incolo ca imagine a dorintei, ca o chemare la impreunare adresata celor doua polaritati ale lumii, polaritati ce se manifesta prin luminatorii acesteia. Cantecul lebedei poate fi interpretat astfel ca juramantul elocvent al unui indragostit… inaintea acestui sfarsit atat de nefast pentru exaltare, incat inseamna cu adevarat o moarte din dragoste. Lebada moare cantand si canta murind, ea devine simbolul dorintei primare care este dorinta sexuala.

Continuand analiza cantecului de lebada, este tulburatoare regasirea, prin intermediul psihanalizei, a mitului simbolic lumina-cuvant-semen, prezent in gandirea cosmogonica a dogonilor. G. Durand scrie ca Jung, facand o apropiere intre radicalul sven si termenul sanscrit svan, care inseamna a fremata, ajunge chiar la concluzia potrivit careia cantecul lebedei (schwan), pasare singuratica, nu este decat manifestarea mitica a izomorfismului etimologic dintre lumina si cuvant.

In Extremul Orient, lebada este si simbolul elegantei, al nobletei si al curajului. De aceea, potrivit spuselor lui Lizi, mongolii i-au dat imparatului Mu din dinastia Zhu sa bea sange de lebada. Ea este si simbolul muzicii si al cantecului, in vreme ce gasca salbatica, a carei suspiciune este cunoscuta, este simbolul prudentei, folosita in Yijing, pentru a indica etapele unei inaintari prudente. Iar aceasta miscare progresiva este, fireste, susceptibila de o interpretare spirituala.

Simbolismul lebedei deschide si alte perspective prin aceea ca da nastere si cloceste oul lumii. Asa este de pilda gasca Nilului in Egiptul antic. La fel hamsa care-l cloceste pe Brahmanda in apele primordiale in traditia Indiei. In sfarsit, oul Ledei si al lui Zeus, din care au luat nastere Dioscuri, purtand pe cap fiecare cate o jumatate din acest ou caruia ei ii intruchipeaza diferentierea. Se mai cuvine spus ca, in conformitate cu unele credinte foarte raspandite inca intr-o epoca recenta, copiii nascuti din pamant si apa erau adusi de lebede.

In textele celtice, majoritatea fapturilor de pe lumea cealalta care, dintr-un motiv sau altul, patrund in zona terestra, iau infatisarea lebedei si calatoresc cate doua, legate printr-un lant de aur sau de argint. In multe opere de arta celtice, apar cate doua lebede, fiecare de cate o parte a barcii solare pe care o conduc si o insotesc in calatoria ei pe oceanul ceresc. Venind dinspre miazanoapte sau inapoindu-se de acolo, ele simbolizeaza starile superioare sau angelice ale fiintei umane pe cale sa se elibereze si sa se intoarca spre Principiul suprem.

Lebada face parte si din simbolistica alchimiei. A fost intotdeauna privita de alchimisti drept o emblema a mercurului. Are si culoarea si mobilitatea acestuia, precum si volatilitatea prin capacitatea de zbor datorata aripilor sale. Lebada exprima un centru mistic si unirea contrariilor (apa-focul), unde se regaseste valoarea sa arhetipala de androgin.

7 comentarii la „Lebada, simbolul luminii si vietii”

  1. Poi in legendele romanesti vita de vie e asociata cu sangele curs din ranile Lui Iisus. vita de vie mai reprezinta si simbolul imortalitatii motiv pentru care e des intalnita in iconografie. In vechiul testament daca citesti o sa vezi ca vita de vie reprezinta poporul israelian.
    La poporul roman apare ca un motiv sacru, in patru ipostaze:
    1. Ca arbore genealogic a lui Enisei
    2. Ca o coarda de vita de vie cu struguri pe ea, care iese din corpul lui Isus, face un cerc peste capul lui, lasandu-l sa stoarcă strugurii
    3. ca un strugure mare dus de doi oameni pe umeri
    4. ca un teasc de taina

    Acuma crenguta de vie pe care o ai nu cred ca a fost creata neaparat cu buna stiinta pentru a semnifica ceva din cele de mai sus.
    Ideea e ca are multe semnificatii poate mai putin esoterice(in sensul ca nu e ca si un o amuleta gen roata lui Taranis care creste forta si curajul)si mai mult legate de mitologie si simbolism.

  2. RAZVAN,
    Am avut un singur fiu
    si la ursitorile lui am visat un barbat care
    scotea cu un topor vita de vie salbatica din curtea casei si zicea:
    “Vreau sa-l invat sa cultive vita de vie nobila”
    La numai 25 de ani de pe malul Lacului Tei a disparut stind in
    picioare in ziua de 15 august 2003,iar pe 17 i-a aparut corpul plutind
    pe lac si nu se stie nici acum ce s-a intimplat cu el.
    Oare asa i-a fost soarta sau a fost omorit de colegul care s-a scaldat
    in ziua aceea.?
    Multumesc pentru intelegere.

  3. Mie greu sa fac o legatura intre simbolistica vitei de vie si moartea copilului dumneavoastra. E posibil sa fi fost doar un vis.
    Dupa un dictionar de interpretare a viselor – vita de vie in vis are urmatoarea semnificatie – capacitatea de a da plus valoare ,muncii tale, ceea ce faci poate avea rezultate mai bune decat crezi, ascunzi un potential fantastic pe care trebuie sa-l valorifici mai mult, calitati ascunse, talente latente, esti un om de valoare, dar mai ai nevoie de experienta si cizelare.

    Viata e plina de mistere si din pacate in cele mai multe cazuri mor cei care ar trebui sa traiasca si traiesc cei care nici nu ar fi trebuit sa se nasca. Cand o sa intelegeti de ce se intampla asa va rog sa imi spuneti si mie.
    Inca nu a reusit sa-mi explice nimeni mai mult decat ca Dumnezeu isi i-a oamenii sai la El.
    Nu stiu cat de reala e aceasta afirmatie pentru ca insasi in Biblie scrie in felul urmator:
    “Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie, care Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la al treilea şi al patrulea neam!” (Exodul 34:6-7)
    “Dar dacă cel rău se întoarce de la toate păcatele pe care le-a săvârşit, şi păzeşte toate legile Mele şi face ce este drept şi plăcut, va trăi negreşit, şi nu va muri. Toate fărădelegile pe care le-a făcut, i se vor uita! El va trăi, din pricina neprihănirii în care a trăit. Doresc Eu moartea păcătosului? Zice Domnul, Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui şi să trăiască? (Ezechiel 18:21-23)
    Eu personal cred ca asa a fost sa fie.

Lasă un comentariu