Sf. Andrei – apostolul românilor din urma cu 2.000 de ani. El a predicat in vechea Scitie, adica Muntenia, Moldova si Dobrogea de azi
Social Media
Sf. Apostol Andrei apare in toate cataloagele membrilor Soborului Apostolic (Matei 10, 2; Marcu 3, 18; Luca 6, 14; F. Ap. 1, 13). A opta zi de la nastere, cand a fost circumcis, i s-a dat numele Andrei (destul de frecvent intalnit la elini, evrei si alte neamuri stravechi), care inseamna „curajos”, „barbat”, „cel fara frica”. Ii cunoastem tatal: Iona, taran pescar instarit, din Betsaida Galileii, ii cunoastem fratele mai mare, Simon, cel ce avea sa devina Sf. Apostol Petru (Simon al lui Iona).
De patru secole – de la Neemia – nu mai aparuse in Israel un prooroc. Iesirea la propovaduire a Sf. loan Botezatorul a starnit valva. Andrei si fratele sau, Simon, si-au intrerupt vremelnic treburile agro-pescaresti si au purces spre Iudeea, la Iordan, unde Sf. loan atragea multimile, cutremura cugetele si curata constiintele. N-au ucenicit multa vreme in preajma Proorocului si s-au indreptat spre „Fiul lui Dumnezeu”, adica Iisus.
Sf. Andrei e Apostolul „intai-chemat” la Sine de catre Mantuitorul, pentru ca el l-a identificat mai intai pe Domnul. (loan 1, 41: „Gasit-am pe Mesia!”). Fratele sau, Simon, va fi apostolul „adus la Iisus” (loan 1, 42). Andrei e apostolul „recrutat” de Iisus; Simon-Petru va deveni apostol recrutat de Andrei pentru urmarea lui Iisus.
Documentele crestinismului primar inregistreaza prezenta activa a Sf. Apostol Andrei in taramuri nu numai cunoscute noua, ci chiar si apropiate de noi – Cipru, Epir, Tracia, Scitia, etc. Dupa Herodot, Scitia cuprindea atunci Dobrogea, Muntenia de azi, Moldova, taramurile din nordul Marii Negre pana la Don si Marea de Azov. Revenit in Grecia, in vremea domniei lui Traian (98-117), la adanci batrinete, Sf. Andrei s-a salasluit in portul Patras. Acolo a suferit moarte muceniceasca, fiind rastignit pe cruce. Sfintele lui moaste au fost stramutate cu cinste la Constantinopol, in anul 357, fiind asezate in biserica „Sf. Apostoli” (ctitorie a imparatului Constantin). In vremea cruciadelor (sec.al XIII-lea), moastele au ajuns in Italia, iar doua veacuri mai tirziu (1462) si-au aflat odihna la Roma.
Biserica Ortodoxa Romana, ca si rusii ortodocsi si, partial, scotienii, il cinstesc pe Sf. Andrei ca „apostol national” al lor. In puzderia de date fragmentare privitoare la activitatea sa misionara – unele (aparent) contradictorii – rezulta mai presus de toate aceasta certitudine istorica: Sf. Andrei a predicat in spatiul teritorial straromân. Dar nu numai el. Prezenta activa a Sf. Apostol Pavel in acelasi spatiu misionar este de asemenea suficient atestata.
Social Media
AVERTISMENT! Site-ul almeea.ro nu-si asuma nicio responsabilitate juridica sau de orice alta natura pentru articolele legate de vindecarea fizica / psihica / spirituala. Daca alegeti sa puneti (sau nu) in practica sfaturile din aceste articole depinde doar de voi. Va sugeram sa apelati la consult stiintific de specialitate pentru problemele discutate in articolele mai sus mentionate.
Sf. Apostol Andrei apare in toate cataloagele membrilor Soborului Apostolic (Matei 10, 2; Marcu 3, 18; Luca 6, 14; F. Ap. 1, 13). A opta zi de la nastere, cand a fost circumcis, i s-a dat numele Andrei (destul de frecvent intalnit la elini, evrei si alte neamuri stravechi), care inseamna „curajos”, „barbat”, „cel fara frica”. Ii cunoastem tatal: Iona, taran pescar instarit, din Betsaida Galileii, ii cunoastem fratele mai mare, Simon, cel ce avea sa devina Sf. Apostol Petru (Simon al lui Iona).
