Legenda sarpelui de foc

Social Media
  •  
  •  
  •  

dragon_fireIn istoria sa de 2.000 de ani, crestinismul nu a reusit sa elimine credinta oamenilor in numeroase ciudatenii fantastice, care, potrivit legendelor, populeaza padurile, mlastinile, virtejurile de apa. O teama deosebita provocau in trecut fiintele care locuiau in cimitire. In aceasta categorie intra si serpii de foc.

Sarpele de foc are capul rotund si o coada foarte lunga, adesea de pina la 5 stinjeni. Iesind din locul sau, el imprastie in jur scintei si zboara la mica inaltime de pamint; asa era descris in secolul al XIX-lea sarpele de foc intr-unul dintre satele din gubernia Arhanghelsk, din Rusia. Cum iesea in zbor sarpele din cimitir nu a vazut nimeni, dar stiau despre acest lucru toti locuitorii satelor din jur. De aceea, noaptea nu se incumeta nimeni sa se apropie de asemenea locuri.

Cei care au vazut sarpele de foc povestesc despre un obiect rotund stralucitor, inconjurat de o aureola de lumina, care raspindea in jurul sau scintei. Altii vorbesc despre el ca despre un fascicul incandescent.

Inconjurind padurea, sarpele zbura incet catre cea mai apropiata localitate. Catre acea localitate in care numai ce fusese inmormintata o persoana, catre acea familie care nu reusise sau nu dorise sa citeasca o rugaciune care sa il protejeze pe cel decedat de spiritele rele. Sarpele gasea aceasta casa si intra in ea pe horn. In casa isi aratau in curind influentele spiritele rele: fie se imbolnaveau animalele, fie in fiecare noapte se auzeau batai in usa, fie stapina casei devenea vrajitoare.

Viziteaza in special femeile singure

Cel mai adesea, oaspetele de foc le aparea femeilor singure, care isi ingropasera nu demult sotul. Sarpele o alegea pe aceea care suferea mai mult dupa sotul disparut. Iata ce povesteste despre venirea unui sarpe de foc o femeie din gubernia Orlovsk (Rusia): Mi-a murit sotul si am inceput sa pling si sa sufar dupa el. Nu imi gaseam deloc locul. In fiecare seara stateam la fereastra si plingeam. Deodata, intr-o seara straluceste ceva la usa, m-am gindit ca este vorba despre un incendiu. Ma uit si ce vad: sotul meu decedat sta in fata mea, are o palarie neagra, inalta, pe care o purta de obicei la sarbatori, cizme noi. Femeia stia ca sotul ei este mort, dar dorul de omul apropiat a facut-o sa creada ca printr-o minune acesta este viu.

Acelasi lucru s-a intimplat si in cazul unei femei care si-a pierdut copilul. O tinara mama din tinutul Viatski si-a pierdut copilul pe care il alapta. Zile si nopti, aceasta nu s-a gindit decit la micutul disparut. La un moment dat a venit la ea un sarpe de foc. Acesta s-a oprit intr-un colt si s-a transformat intr-un copil. Mama a auzit dincolo de usa un plinset de copil, a iesit in tinda si a descoperit micutul care statea acolo. Ea l-a hranit la piept, iar copilul s-a linistit si a adormit, iar o data cu venirea zorilor a disparut. In urmatoarele nopti totul s-a repetat.

Sarpele de foc nu venea numai la vaduvele sau mamele care isi pierdeau o persoana draga. Unei tinere i-a fost luat sotul la armata. Femeia a plins si a suferit atit de mult, incit intr-o noapte sotul i-a aparut in fata. Femeia s-a bucurat, a aranjat masa. Dupa ce sotul a mincat, l-a intrebat cum de a putut sa se intoarca acasa. Sotul i-a spus ca a fugit din armata, de aceea nu trebuie sa povesteasca nimanui despre el. Asa au trecut citeva zile; la inceput sotia s-a bucurat de aparitia sotului, iar dupa aceea a inceput sa isi puna unele intrebari: sotul venea noaptea, minca, bea, iar dimineata mincarea raminea neatinsa.

Mincarea si bautura ramase dupa noapte apar in multe povestiri despre aparitia sarpelui de foc. Interesant este si faptul ca sarpele care se transforma in om este vazut numai de sotie, mama, logodnica. Celelalte rude nu observa nimic de obicei si se mira cind din camera unde locuieste o femeie singura se aud discutii si adesea un glas de barbat.

Zona anomala influenteaza aparitia ciudateniilor

Ufologii din clubul Logos din Penza (Rusia) au incercat sa gaseasca unele explicatii ale acestor fenomene. In aceasta zona, ei au descoperit un loc care, dupa toate criteriile ufologice, se incadreaza in categoria anomala. Fondul de radiatii aici era considerabil mai mare decit norma, de asemenea se intilnesc aici plante-mutanti. Chiar si trasaturile generale ale reliefului in aceasta zona erau neobisnuite: un spatiu strabatut de ripe adinci, unde trestia nu se stie din ce cauza nu creste acolo unde ar fi normal ? linga mlastini si izvoare, ci pe virful dealurilor.

Dar cel mai important lucru nu este imaginea zonei. Aici, de doua-trei ori pe saptamina, in aer apar niste obiecte stranii stralucitoare, care zboara pe acelasi itinerariu intotdeauna: de la cimitir catre sat.

Trei ani la rind au venit ufologii in aceasta regiune. Ei au discutat cu locuitorii, au observat si au fotografiat fenomenele stralucitoare. Si-au notat de asemenea propriile senzatii. S-a dovedit ca numai trecerea de scurta durata printr-o zona anomala isi pune amprenta asupra omului. Cercetatorii au inceput sa aiba halucinatii vizuale si auditive, tensiunea starii psihofiziologice a crescut treptat. Intr-o masura si mai mare, zona anomala isi manifesta influenta asupra celor care traiesc acolo. Aici, mai mult decit in alte sate din zona, s-au intilnit personalitati stranii, care adesea pot fi luate drept vrajitori. Oamenii au devenit o data cu trecerea timpului mult mai miniosi si mai superstitiosi.

Sufletele sint concentrari de energie care pot calatori in spatiu

Intr-una dintre localitati, tensiunea psihica provocata de fenomenele anomale care aveau loc acolo a atins o asemenea intensitate incit locuitorii au fost siliti sa paraseasca satul.

Ufologii au reusit la un moment dat sa vorbeasca cu unele familii care au fost vizitate de sarpele de foc. Oamenii considerau ca sint vizitati de sufletul unei persoane apropiate care a decedat nu demult. Dorul, suferinta si amintirile rudelor obliga sufletul sa se intoarca la locul vietii trecute. Acest suflet nu face nimic rau, dar adesea, dupa o asemenea vizita, ramin si urme materiale ? in camera se gasesc pietre, moloz, cenusa.

Dupa parerea ufologilor din Penza, ceea ce se intimpla in aceasta zona se incadreaza in reprezentarile despre constructia de vibratii si unde a lumii care ne inconjoara. Dupa moartea fizica a omului ramin concentrari de energie si informatii. Acestea sint vizibile numai intr-un diapazon dincolo de limitele ochiului nostru, de obicei cu ajutorul razelor infrarosii. Locul in care apareau cel mai des asemenea obiecte este cimitirul unde a fost inmormintat corpul. In cazul influentei persoanelor vii asupra unor asemenea concentrari de informatii, adica asupra sufletelor, acestea din urma sint capabile sa calatoreasca prin spatiu. Acest lucru se intimpla insa numai in prezenta unui factor suplimentar. Cel mai adesea, acest lucru se produce pe locul iesirii la suprafata a unor suvoaie puternice de energie interna a Pamintului, cum ar fi zona cercetata de ufologii de la Penza.

Leacul englezesc din Evul Mediu impotriva vizitatorilor nocturni

In literatura occidentala se pot intilni de asemenea descrierile unor vizite nocturne facute femeilor singure de catre barbati enigmatici. Daca in satele rusesti, duhul necurat aparea intr-o aureola de scintei si flacari, in casele din oras el intra in liniste, fara sa fie vazut.

In Anglia, in Evul Mediu, pentru a le salva pe femei de asemenea musafiri nepofititi, farmacistii preparau un balsam special, care avea garantia protejarii moralitatii femeilor nefericite. Reteta continea pelin, usturoi, visine, fenicul, usturoi salbatic, maselarita, hamei, limba de vipera. Toate acestea se amestecau si se puneau pe un altar, unde se faceau zece slujbe religioase. Dupa aceea, continutul vasului se punea la fiert in ulei si untura de oaie, se presara sare sfintita si arma impotriva spiritului era pregatita. Avind pe masa un asemenea balsam, femeile singure puteau preveni vizitele nocturne.

Asemenea fenomene s-au intilnit si in Rusia. Acest lucru poate fi observat prin citirea cartii lui Alexei Prim. Iata ce i-a povestit autorului Alexandra X. din Rostov pe Don: un oaspete nocturn o vizita adesea citeva nopti la rind, se aseza pe pat, iar apoi disparea pentru zece, chiar 20 de zile. Ca si femeile din Evul Mediu care sufereau din cauza vizitelor nocturne, Alexandra s-a hotarit sa apeleze la ajutorul unei potiuni miraculoase. O cunostinta a sfatuit-o sa foloseasca impotriva oaspetelui nocturn apa sfintita in urma cu 40 de ani. Apa a actionat, dar nu asa cum ar fi vrut Alexandra. Dupa stropirea cu aceasta apa a peretilor apartamentului, au inceput cosmarurile in spiritul filmelor de groaza. Ea a reusit astfel sa il vada pe oaspetele invizibil mai inainte.

Intr-o seara, dupa ce a mers la culcare, din bucatarie s-au auzit pasi grei. Cineva a iesit de acolo si a mers pe hol. In hol ardea tot timpul o lampa si, atunci cind s-a deschis usa, femeia a vazut o figura neagra. Pe cap avea un capison triunghiular, in picioare avea niste cizme asemenea celor purtate de soldatii nemti, care au ocupat in cel de-al doilea razboi mondial zona Rostov.

Energia organismului uman depaseste limitele normale

Iata ce spune despre vizitatorii nocturni Larisa Korotkaia, o persoana cu capacitati extrasenzoriale, care a lucrat impreuna cu Prim: Toti acesti vizitatori nocturni nu sint altceva decit niste suflete inferioare ale mortilor. Mai bine spus, o pelicula ramasa de la suflet, nici urma de piele sau oase.

Vizitatorii nocturni arata in mod diferit: fie iau chipul sotului mort sau al celui plecat la razboi, fie in chipul lor se manifesta ceva diabolic, fie sint invizibili. Si femeile la care vin sint uimitor de asemanatoare intre ele. Toate au avut o suferinta in viata lor de care nu au putut sa scape, toate cred in minuni, se tem de ele si au nevoie de o minune in mod constient. Atunci cind jertfele vizitatorilor nocturni se adreseaza medicilor pentru ajutor, acestia le examineaza cu atentie si ajung la o concluzie obiectiva pentru ei ? sint anormale.

Larisa Korotkaia nu este insa de acord cu ei: Psihiatrii gresesc diagnosticind acest lucru ca pe o afectiune psihica insotita de halucinatii. Pur si simplu, bioenergia organismului uman trece intr-o clipa dincolo de limitele normale, iar in casa patrunde o forta din alta lume.

Un comentariu la „Legenda sarpelui de foc”

Lasă un comentariu