Dupa cercetari de zeci de ani, doi savanti ajung la concluzia ca emotiile, amintirile si cicatricile de pe corpul uman se pot transmite dintr-o viata in alta, prin reincarnare!

reincarnare100Oricat ar parea de fantezista, ideea trecerii dintr-o viata in alta a fost formulata de psihiatrul american Ian Stevenson, profesor la Universitatea de Medicina din Virginia, recunoscut in intreaga lume pentru studiile sale ample asupra fenomenului. Dupa 40 de ani de cercetari, dupa ce a realizat mii de experimente prin metoda regresiei, profesorul Stevenson a ajuns la concluzia ca emotiile, amintirile, afectiunile si chiar ranile si cicatricile de pe corpul uman se pot transmite dintr-o viata in alta.

Subiectii sai au fost in marea majoritate copii, caci, conform ipotezei sale, copiii cu varste cuprinse intre patru si maximum zece ani au o memorie care se activeaza spontan, reusind sa ofere informatii detaliate din alte vieti. La inceputul anilor ’60, teoria sa a fost respinsa total de catre majoritatea oamenilor de stiinta, dar treptat, profesorul Stevenson a demonstrat ca asa-numitele “fantezii” ale copiilor supusi studiului nu sunt simple povesti, ci intamplari cat se poate de reale.

In cartea intitulata “Reincarnare si biologie”, publicata in anul 1997, psihiatrul american relateaza, printre altele, cazul unui baietel indian in varsta de sase ani, care, in mod uimitor, isi amintea in nuante vii amanunte dintr-o alta viata. Inca de cand avea trei ani, copilul povestea neincetat despre faptul ca locuise in munti, impreuna cu multi frati. Adesea, spre surprinderea parintilor, spunea ca semnul din nastere ce il purta pe piept, in zona inimii, il arde. Isi amintea ca era strigat pe numele de Agni, ca avea vopsit pe frunte un cerc rosu, ca purta straie aurii si un turban in jurul capului. Introdus in stare de hipnoza de profesorul Stevenson, baiatul descrisese pana in cele mai mici detalii locul unde traise. Urmand indicatiile geografice ale copilului, savantul american a pornit intr-o incursiune pentru a depista daca informatiile relatate erau reale sau inventate. Astfel, Stevenson a descoperit ca baiatul vorbea despre o manastire de calugari din muntii Antara Gange, situata in regiunea Karnataka, din sud-vestul Indiei. Ajungand la templu si obtinand acordul calugarilor de a cerceta arhivele, Stevenson a descoperit ca, intr-adevar, in urma cu 30 de ani, in manastire existase un calugar cu numele de Agni si ca acesta murise in urma unui infarct!

Povestea lui Agni nu este o exceptie. In studiile sale, Ian Stevenson prezinta zeci de cazuri in care diversi copii povestesc despre accidente pe care le suferisera in viata anterioara, ale caror urme erau dispuse in aceeasi zona a corpului, in viata actuala. “Am analizat cazurile mai multor copii nascuti cu membrele deformate sau chiar fara degetele de la maini sau de la picioare, care sustineau ca isi amintesc cum fusesera ucisi, intr-o viata anterioara, si cum degetele sau mainile le fusesera taiate. In peste 50% dintre aceste cazuri am reusit sa verific informatiile oferite de copii si am descoperit, eu insumi socat, ca erau cat se poate de reale! Imi amintesc, de pilda, de baietelul turc care povestea ca fusese impuscat in cap. In viata actuala, urechea sa era deformata, amintind destul de fidel de gaura unui glonte. Conform registrelor medicale pe care am reusit sa le depistez si sa le studiez, intr-adevar, in urma cu 20 de ani, un barbat care se potrivea perfect cu descrierea baietelului turc fusese impuscat letal, in zona craniului”, relata Ian Stevenson.

In concluzie, spune savantul american, nu este exclus ca in multe cazuri, tulburarile psihice sau bolile sa parvina dintr-o viata anterioara. “O coloana vertebrala curbata din nastere ar putea sa fie semnul ca intr-o viata anterioara omul a fost ranit grav in spate, spre exemplu, in timpul unei batalii. Frica de intuneric s-ar putea explica prin faptul ca omul a murit noaptea sau intr-o pestera sau intr-un tunel. Fobia de reptile ar putea avea ca explicatie o moarte anterioara survenita in urma aruncarii in groapa de serpi veninosi. Se cunoaste faptul ca aceasta metoda ingrozitoare de executie era des intalnita in Europa Evului Mediu”, sustine psihologul Leonid Kozlov, directorul “Centrului de terapie prin regresie” de la Moscova. “Potrivit relatarilor pacientilor mei, unii dintre ei au trait in perioada Evului Mediu. In aceasta perioada, in toata Europa s-au petrecut evenimente cutremuratoare. Multi oameni erau ucisi, torturati, aruncati de pe stanci. Astfel, in viata urmatoare, in mod straniu, inca din primii ani ai copilariei, omul se teme de inaltime, de exemplu, si nu intelege de ce!” Potrivit profesorului rus, in sufletul celui executat se intipareste atat de profund groaza, incat in viata viitoare omul va trai cu ea.

Desi inca controversata, metoda terapiei prin regresie este astazi folosita in multe clinici din lume, pentru anihilarea starilor patologice de neliniste, de frica obsedanta, nejustificata.

Sursa: Formula As

One Response

Leave a Reply