Se spune ca la Judecata de Apoi vor fi judecati si oamenii, si demonii. De ce si demonii? – iata o intrebare foarte buna. Dar daca demonii sunt judecati si ei nu inseamna, oare, ca au si ei sansa de a fi gasiti vinovati ori nevinovati? Sfintii se roaga si pentru iertarea pacatelor pe care le fac ingerii demonizati. De ce? Pentru ca acolo unde nu e constiinta a pacatului nu e nici constiinta pacatoasa.
Ce sansa au demonii spre a fi mantuiti? Ei trebuie sa se desprinda de libertatea divina de a actiona liber, fara iubire si fara mila, din pur entuziasm al potentei de a crea. Pentru ca tot ce e creat e iluzie, iar indragostirea de iluzie, de jocul iluzoriu al formelor si substantelor este idolatrie. Lucifer a cazut in idolatrie cand a descoperit placerea jocului de-a libertatea creatoare fara sa stie ca esenta acestei libertati nu e magia, ci iubirea. Nu de dragul jocului creator a facut Dumnezeu lumea, ci pentru ca iubirea sa iasa din sine si iesind sa devina ceea ce este. Fara lume, iubirea care a facut-o nu era manifestata. Nu era daruita. Lumea ca atare nu exista, nu are substanta proprie. E lumina racita, dar e iluzie. La temperatura ei proprie, necreata, lumina din substantele lumii este chiar iubirea nemanifestata inca.
Sfintii sunt si dascali ai ingerilor cazuti. Ei vor fi, de altfel, martori ai judecarii lor, iar ingerii cazuti au sansa de a deveni ucenici ascultatori ai sfintilor. Iar el, demonul, e o iluzie racita a cosmogenezei. Si el e creat din iubirea care s-a facut lumina pentru ca lumina sa se faca iubire. Sf. Antonie are alt raspuns intrebarii daca si un demon ori altul are sansa spre mantuire: „Rautatea cea veche n-are cum sa se faca bunatatea cea noua”.
Sf. Maxim Marturisitorul spune: „Fata sau Persoana Judecatorului numai cei drepti o vor vedea, cei rai vor vedea doar foc; de la cei rai se va intoarce nu numai Fata Domnului, ci si intreaga creatie, ramanandu-le doar „intunericul cel mai dinafara”, orbirea prin foc; cei drepti vor vedea, insa, lumina iubitoare pe Fata Judecatorului si iubire in toate cele ale intregii Creatii”. El mai spune: “Se va face dezgolirea celor ascunse, cand toti isi vor cunoaste reciproc pacatele, cum isi citeste fiecare fara greseala cartea constiintei sale”.
Sf. Vasile cel Mare face aceasta constatare de natura cosmologica: el spune ca atunci, la Judecata, se va desparti lumina de caldura arzatoare a focului; focul va ramane fara de lumina, iar acelui intuneric i se adauga intunericul din sufletele pacatosilor, oameni ori demoni.
Sf. Nifon are viziunea Judecatii de Apoi: “Infricosatul Judecator a poruncit ca toti dreptii si pacatosii sa treaca prin raul cel arzator, pentru ca sa fie incercati prin foc”. Trupurile in care lumina s-a intarit si a redevenit iubitoare nu vor suferi pedeapsa in foc, asa cum lumina insasi nu sufera in focul stiut vederii noastre trupesti Lumina iubitoare din trupurile sfintilor se va inalta fara Judecata la cer. Dar trupurile luminate mai firav ale dreptilor vor fi trecute prin focul Judecatii ca sa le fie incercat rangul puterii lor sufletesti. Sf. Nifon mai vede cum stapanul demonilor si cetele sale sunt aruncati in chinurile iadului fara Judecata, tot asa cum sfintii sunt inaltati la cer fara Judecata.