Evanghelistii

Originile evanghelistilor

Cultul evanghelist apare in Elvetia, in sec. XIX, purtand numele de Chretiens. Neavand un intemeietor, sustin ca “initiatorul “miscarii din care fac parte este Hristos, a carui invatatura, cuprinsa in Sfanta Scriptura, constituie doctrina cultului Crestin dupa Evanghelie”. Au un amestec din doctrina zwingliniana, calvina, baptista.

Punctele doctrinare importante ale evanghelistilor:

1) Botezul este unul, dar are trei fete: a) Botezul apei, care nu mantuieste; este un simplu ritual; b) Botezul Sfantului Duh, care poate fi primit deodata sau dupa cel al apei; c) Botezul “in moartea Domnului” – starea cea mai inalta de sfintenie.
2) Cina (masa) Domnului – act comemorativ la care Hristos este de fata. Se face cu paine (simbol al unitatii Bisericii) si vin.
3) Mileniul, sau domnia de o mie de ani dupa Crestinii dupa Evanghelie, va fi precedat de “intoarcerea in marire” sau a doua venire a Domnului. Cultul Crestinilor dupa Evanghelie invata ca cele doua veniri ale Domnului cuprind fiecare cate doua etape: “una tainica si una publica”. In cea tainica Hristos va veni sa rapeasca Biserica si nu va atinge pamantul; numai Biserica il va vedea; publica, la 7 ani de la rapire.
4) Exista patru judecati: a celor credinciosi facuta din cer, cu mult inainte de judecata cea mare a pacatosilor; a celor in viata la venirea a doua a Domnului, cand va incepe mileniul; a pacatosilor, la sfarsitul mileniului; a ingerilor rai.
5) Exista trei ceruri: cerul intai (atmosfera cu norii si zarea albastra); cerul al doilea – al stelelor din jurul pamantului;cerul al treilea – sau raiul lui Dumnezeu in care salasluiesc ingerii si sufletele dreptilor si care este locul de odihna si asteptare. La judecata din urma, cerurile I si al Il-lea vor arde si tot pamantul va fi mistuit prin foc. Numai cerul al III-lea va ramane si care va fi pentru “crestini adevarati, cei dupa Evanghelie”.
6) Educatia crestineasca a copiilor este o obligatie fata de Dumnezeu. Aceasta lucrare este bazata pe textele clasice de indemnuri la invatatura, din Scriptura (Deut. IV, 9; VI, 5-7; Efes. V,1-4; si din art. 1 lit. “i” din Statutul Cultului). Aceasta educatie se face in adunare.
7) Intrarea in comunitate se face dupa catehizare, dupa ce o persoana, indiferent de sex, a ascultat Evanghelia si a crezut-o.

Sarbatori religioase si zilele de ceremonii:

1) Duminica, ziua intai a saptamanii, cand are loc Cina Domnului. Adunarea propriu-zisa, cea de Duminica dimineata, incepe in jurul orei 9,00 cu o rugaciune a unui om mai varstnic (numit si presbiter) -rugaciune rostita “dupa cum ii da duhul”, apoi diverse lecturi biblice unde se vorbeste ca Iisus a participat la Frangerea painii (Luca XXII, 15-20), ori de practica primara a frangerii painii (Fapte II, 46): “Toti impreuna erau nelipsiti de la Templu in fiecare zi, frangeau painea acasa si luau hrana cu bucurie si curatie de inima”. Urmeaza cuvant de pregatire pentru “Cina”. Cina Domnului se incheie cu o rugaciune, apoi se trece la ora de evanghelizare, cu lecturi biblice comentate. Adunarea de Duminica dimineata se incheie cu o ora de rugaciune si de cantare asa-zis duhovniceasca, centrul atentiei cazand asupra tineretului si pentru intoarcerea rudelor apropiate, cunoscuti, prieteni, “la dreapta credinta”.
2) Sarbatori principale (mai mult de influenta tudorista):Botezul Domnului (6 ianuarie); Bunavestire (25 martie); Pastele(Ziua I-a si a II-a); Inaltarea Domnului (la 40 de zile dupa Pasti); Rusaliile (Coborarea Duhului Sfant, intemeierea Bisericii); Sf. Ap. Petru si Pavel (29 iunie); Sf. ProorocIlie (20 iulie);Schimbarea la Fata (6 august); Mihai si Gaxniil (8 noiembrie);
3) Nasterea Domnului (25 si 26 decembrie).

Organizarea evanghelistilor:

Adunarea locala (comunitatea) se compune din membrii aceleiasi localitati (oras, comuna) sau din membrii mai multor localitati invecinate. Adunarea locala are cel putin 20 de membri majori, se poate intruni dimpreuna cu alte adunari locale, spre a avea impreuna numarul minim de membri si pentru a putea capata personalitate juridica. Grupurile de adepti sub numarul de 20 de membri se pot aduna si functiona doar pe baza unei autorizatii, eliberata de Uniune, cu avizul autoritatilor locale.

O data pe an, delegatiile Adunarilor locale se aduna la o Conferinta religioasa. Fiecare comunitate (adunare locala) este condusa de doi-cinci frati batrani (prezbiteri), adica acei credinciosi “intorsi” la Dumnezeu de mai mult timp… si sunt bine intemeiati in invataturile Evangheliei. Fratii batrani ai unei Adunari locale sunt si reprezentantii legali ai ei in fata oricarei autoritati. Uniunea si Delegatia formeaza Comunitatile (Adunarile locale) Cultului Crestinilor dupa Evanghelie din intreaga tara.

Evanghelistii in Romania.

Primul evanghelist este misionarul englez Broadbent, apoi elvetianul Francois Bernay, care tine adunari in Bucuresti (P-ta Galati). Sora sa, Sarah Bernay, ii evanghelizeaza pe sasii din Rasnov, Codlea, Sibiu, Cisnadie. “Evanghelizarea” este continuata de oameni simpli, condusi de Ioan Petrescu. In 1912, arhitectul elvetian Buhrer se stabileste la Ploiesti, unde infiinteaza o “adunare” si prezinta autoritatilor spre aprobare un “statut”. Grigore Fotino Constantinescu – se autointituleaza “primul predicator evanghelist roman”. Fiu de ofiter, sta 4 ani in Elvetia, se intoarce, dar, odata cu inceperea razboiului din 1914, se retrage la Iasi, unde deschide o casa de rugaciune, numindu-se “predicator evenghelist sef”. Noua grupare se raspandeste foarte repede in Moldova, Basarabia si Bucovina. In timpul primului razboi mondial, apare gruparea “Crestinii dupa Scriptura”, condusa de preotul ortodox apostat Tudor Popescu, care, mai apoi, va fuziona cu “Crestinii dupa Evanghelie” (1937).

9 Comments

Leave a Reply