Zoroastrismul

Social Media

Zoroastrismul, cea mai veche religie din lume

Zoroastrismul se spune ca ar fi cea mai veche religie actuala din lume, si s-ar putea sa fie adevarat, daca ne gandim la religii cu anumiti intemeietori. Taina datelor vietii fondatorului nu s-a putut elucida niciodata. Unii invatati din domeniul acestei religii au fixat data nasterii lui Spitama Zoroastru (Zarathustra) la 6.000 i.d.Hr. Altii spun ca el s-a nascut cu 600 de ani inainte de era crestina. Toti sustin ca iudaismul si crestinismul datoreaza mult profetului persan Zoroastru, fiindca el a predicat multe adevaruri pe care profetii iudaici si insusi Isus le-ar fi repetat.

De exemplu, in Avesta, cum se numeste scriptura sacra a zoroastrienilor, se spune ca lumea a fost creata in sase zile si ca un om, Masia (Mashya) si o femeie Masioi (Mashyoi), au fost asezati in gradina numita paradis ca mai apoi sa fie alungati din cauza neascultarii de Dumnezeu. Aceste scrieri vechi, initial asternute pe 12.000 de piei de vitel si legate cu inele de aur, de asemenea invatau ca exista un loc numit cer si un loc numit iad si ca Dumnezeu este Duh caruia oamenii trebuie sa i se inchine “in duh si in adevar”.

Sfanta septada

Cei mai multi dintre crestini cred in existenta a Trei Persoane in Dumnezeu: Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Acestea constituie Trinitatea. Zoroastrienii insa cred ca sunt sapte persoane in Dumnezeu. Acestea constituie Amesa-Spenta, de asemenea pomenita ca Sfanta septada, Sfanta Heptada sau Sfintii Nemuritori.

Numele si insusirile Sfintei septade (Amesa-Spenta) sunt bine definite in zoroastrism:

1. Ahura-Mazda – Dumnezeu – Lumina Vesnica
2. Asa – Cunoasterea Dreptului si a Justitiei
3. Vohu Manah – Gandul Bun si Mintea Iubitoare
4. Ksatra – Puterea Duhului
5. Armaiti – Pietatea si Credinta
6. Haurvatat – Sanatatea si Desavarsirea
7. Ameretat – Nemurirea

Ori de cate ori parsistii pomenesc de Sfanta septada sau de Sfanta Heptada, ei se gandesc la insusirile lui Dumnezeu. De exemplu, sunt momente din viata cand Asa trebuie invocat, momente cand este deosebita nevoie de cunoasterea adevarului (a ceea ce este corect, drept) si a dreptatii. Dar sunt si momente cand Armaiti sau insusirile pietatii si credintei sunt deosebit de necesare. si fiecare om, intr-un moment sau altul, gandeste sigur la Ameretat sau semnificatia nemuririi.

Dumnezeul dualitatii

Zoroastru sustinea ca Ahura-Mazda si Amesa-Spenta nu se bucura de odihna, tot asa cum omul insusi n-ar socoti ca este simplu sau usor sa duci o viata frumoasa. Desigur, conchise Zoroastru, poate ca marele Ahura-Mazda a randuit astfel. Din moment ce el i-a dat omului voie libera, nu trebuie sa-i dea omului si contrarii dintre care sa aleaga? Lumina si intunericul, binele si raul, speranta si deznadejdea – omului ii revine sa aleaga. Acesta era, mai mult ca sigur, raspunsul.

“Un Duh este bun, celalalt e rau;
Iar intre acestea doua, inteleptii vor alege corect;
Neinteleptii nu aleg astfel – si se vor rataci.”

Asa glasuieste Avesta. Si astfel s-a nascut, mai bine de 2.500 de ani in urma, invatatura despre dualitate – credinta ca universul se afla sub stapanirea a doua principii opuse. Ahura-Mazda a fost recunoscut drept Creatorul, nu numai al binelui dar si al raului. El este Domnul nu numai al spiritului ci si al materiei. El este atat zeul adevarului cat si al minciunii. Dar scopul Sau este sa-l conduca pe om, prin Sfanta septada, la plinatatea cunostintei de Dumnezeu.

Ahura-Mazda insusi se prezinta ca dualitate – explica Zoroastru. Nu doua divinitati separate, ci doua divinitati intr-una singura. Viata dupa Zoroastru si parsisti este, prin urmare, o scoala sau un loc pentru deprindere si hotarare. Viata este o loterie unde omul poate alege fie divinitatea luminii, fie zeul intunericului. Scopul vietii este dobandirea binelui, dar aceasta dobandire are sens numai daca exista raul.

In curand Zoroastru a inceput sa spuna ca lumea nevazuta este locuita de sapte diavoli, care sa faca pereche celor sapte Sfinti. El sustinea ca fiecare duh bun din Sfanta septada isi are oponentul sau, tot asa cum fiecare buna intentie a omului isi are paralela rea.

Lucrurile stateau cam asa: Oponentul rau al lui Ahura-Mazda este cunoscut ca Angra-Mainyu sau Ahriman, Printul intunericului. Oponentul lui Asa, al cunostintei Dreptului (si Dreptatii), este demonul Druj, care personifica minciuna.

Vohu Manah, Cugetul Bun are ca oponent pe Akem, Cugetul rau.
Ksatra, cunoscut ca Puterea Duhului este contrat de Dusksatra, sau Lasitatea.
Armaiti, Duhul Pietatii si al Credintei, are ca oponent pe Taromaiti sau Prefacatoria.
Haurvatat – Sanatatea si Desavarsirea – este contestata de Avetat sau Mizeria.
Ameretat, sau Nemurirea, isi are ca oponent un diavol numit Merethyn, insemnand Nimicire.

Dupa parsisti, conflictul dintre bine si rau constituie lege. Toata creatia se imparte in ceea ce apartine lui Ahura-Mazda si ce apartine lui Angra Mainyu. Dupa Zoroastru, singura cale de a afla viata corecta si, in final, de a rascumpara lumea, este aceea a gandurilor bune, a cuvintelor bune si a faptelor bune. “A sti”, “a iubi”, “a sluji” sunt cele mai inalte adevaruri.

Aceasta a fost invatatura pe care Zoroastru a adus-o lumii – o invatatura nici simpla si nici usor de tradus in viata. Ea cere oamenilor sa-si lepede idolii lor si sa inceapa sa traiasca viata cea buna. Inseamna filosofie practica, mai degraba, decat manevrarea unor formule magice, cum facusera magii mai inainte. Intr-adevar, pentru o vreme parea ca nimeni nu ar urma de buna voie o astfel de credinta. Dar dupa zece ani de predica, Zoroastru a convertit un var, iar dupa mai multi ani l-a convins pe regele Vistaspa ca Ahura-Mazda este superior, in intelepciune, in duh si in putere, zeilor adorati de sacerdotii palatului.

Avesta

Curand dupa aceea zoroastrismul a devenit religie nationala, iar din Persia invataturile lui s-au raspandit in toata lumea sub forma Avestei. Acest corp de scrieri s-a alcatuit – se zice – de catre scribul regelui, sub inspiratie si prin dictarea de catre Zoroastru. El este constituit din multe carti, ca si Biblia crestina, si vorbeste foarte frumos si instructiv despre multe faze din viata omului.

Despre Dumnezeu va zice: “El a creat toate fapturile spre bunastare, care si este voia Lui; si este necesar, de obicei, sa se promoveze ceea ce constituie dorinta lui Dumnezeu, pentru ca dorintele noastre sa se implineasca”.

Despre casatorie declara: “Cine are sotie este mult mai presus decat abstinentul; cine sustine o gospodarie este mult mai presus decat cine nu are nici una; cine are copii este mult mai presus decat cel ce nu are copii”.

Despre vindecare spune: “Cine vindeca prin Cuvantul Sfant, acela este mai bun vindecator. El alunga cel mai bine boala din trupul credinciosului”.

In ce priveste moartea si faptul de a muri, gasim aceste cuvinte: “Se ridica Vohu-Manah din tronul sau aurit. El va lua de mana pe cel binecuvantat si il va face sa se bucure precum se bucura omul ajuns in culmea nobletei si a gloriei”. Cu privire la inviere spune: “Mortii vor invia. Viata se va reintoarce in trupurile lor (ale mortilor), si vor sufla din nou”.

Iar despre judecata din urma spune ca exista o Carte a vietii, in care insusirile divine ale omului si pacatele omului sunt inscrise cu de-amanuntul. La sfarsitul vietii, Cartea se deschide si fiecare persoana este judecata la o opreliste, “podul cernator”, care duce spre cer. Daca omul are un plus la cumpana, este dus in rai. Daca este gasit dator moraliceste fata de Dumnezeu, merge in iad. Daca balanta este in echilibru, sufletul merge in purgatoriu, asteptand acolo judecata din urma.


Social Media

Be the first to comment

Leave a Reply