Evangheliile secrete ale crestinismului pun in lumina noi dezvaluiri despre oameni

In 1945, in Egipt, langa Nag Hammadi, au fost descoperite 61 de manuscrise, care au fost ascunse pentru a nu fi distruse, intre anii 350 – 400 d.Hr. Ele releva un Hristos preocupat mai degraba de a-si conduce adeptii spre cunoasterea directa a lui Dumnezeu. Cele 61 de manuscrise au fost publicate in limba engleza si includ Evanghelia lui Toma, Evanghelia lui Filip, Evanghelia catre egipteni, si numeroase texte atribuite discipolilor lui Hristos, cum ar fi Cartea secreta a lui Iacov, Apocalipsa lui Pavel si Apocalipsa lui Petru.

Inplicatii acestor texte timpurii pentru crestinism sunt inestimabile; ele completeaza si imbogatesc invataturile traditionale ale Noului Testament oficial. In special, in Evanghelia lui Toma si Evanghelia lui Filip exista texte care accentueaza necesitatea ca fiecare dintre noi sa porneasca in propria cautare spirituala si sa descopere scanteia divina launtrica.

De exemplu, in Evanghelia lui Toma, Iisus ar fi spus: “Exista o lumina inlauntrul unui om de lumina, iar el lumineaza intreaga lume. Daca el nu straluceste, el este intuneric (…) Oricine se gaseste pe sine, este deasupra lumii”. Exemple similare apar si in Evanghelia lui Filip: “Vezi spiritul si devii spirit (…) Te vezi pe tine, si ceea ce vezi vei deveni”.

Multe alte spuse ale lui Iisus din aceste evanghelii constituie paralele clare cu invataturile unor religii ca budismul. De exemplu, ce invatatura despre conceptul de gol, fundamental in filozofia budista si in meditatie, poate fi mai clara decat descrierea simbolica a Imparatiei Cerurilor, facuta de Hristos in Evanghelia lui Toma?: “Imparatia Cerurilor seamana cu femeia care purta un vas plin cu mancare. In vreme ce mergea pe un drum, departe de casa, manerul vasului s-a rupt si mancarea s-a varsat in spatele ei. Ea nu si-a dat seama de asta; nu a observat accidentul. Cand a ajuns acasa, a pus vasul pe masa si l-a gasit gol“.

Sau ce paralela mai clara am putea gasi cu invataturile budiste, potrivit carora „mintea budista se pierde atunci cand apar contrariile” si „viata si moartea sunt totuna”, si (din nou) cu conceptul budist de gol decat cuvintele lui Hristos din Evanghelia lui Filip: „Lumina si intunericul, viata si moartea, dreapta si stanga sunt frati unii cu altii. Sunt inseparabili. De aceea, nici bunul nu este bun, nici raul nu este rau, nici viata nu este viata, nici moartea nu este moarte. De aceea, fiecare se va dizolva in natura sa originala.”

 

Leave a Reply