Data celebrarii Pastelui

Social Media
  •  
  •  
  •  

Termenul ebraic de Pasti (Pesah) a trecut in vocabularul crestin pentru ca patimile, moartea si invierea lui Iisus au coincis cu Pastile evreilor din anul 33; obiectul sau motivul Pastilor crestine este insa cu totul altul decit al Pastilor evreilor, intre vechea sarbatoare iudaica si cea crestina nefiind alta legatura decat una de nume si de coincidenta cronologica. Cuvintul Pesah (= trecere) este mostenit de evrei de la egipteni, dar provine in limba romana din forma bizantino-latina Paschae. Evreii numeau Pasti (Pascha) sau sarbatoarea azimilor sarbatoarea lor anuala in amintirea trecerii prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului, care se praznuia la 14 Nisan (aprilie) si coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara.

Daca Pastile a fost praznuit inca de la inceput de toata lumea crestina, au existat, totusi, in Biserica
veche mari diferente regionale in ceea ce priveste data sarbatoririi. Aceste diferente cu privire la data serbarii Pastilor au dat nastere la serioase discutii si controverse. Din aceasta cauza, o prima uniformizare a datei serbarii Pastelui s-a incercat sa se introduca in toata lumea crestina la Sinodul Intai Ecumenic. Parintii acestui sinod au adoptat practica cea mai generala, bazata pe calculul datei Pastilor la Alexandria, care se reducea la urmatoarele norme:

1. Pastile se va serba totdeauna duminica;
2. Aceasta duminica va fi cea imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara (pentru
ca asa calculau si iudeii data Pastelui lor, de care era legata data Pastilor crestine);
3. Cand 14 Nisan (sau prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara) cade duminica, Pastile va fi serbat in duminica urmatoare, pentru a nu se serba odata cu Pastile iudeilor, dar nici inaintea acestuia.
Sinodul de la Nicaea a mai stabilit ca data Pastilor din fiecare an va fi calculata din vreme de catre Patriarhia din Alexandria (unde stiinta astronomiei era in floare), iar aceasta o va comunica in timp util si celorlalte Biserici crestine.

Din pricina echinoctiului de primavara, care nu era fixat pretutindeni la aceeasi data si din pricina imperfectiunilor fatale legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici dupa Sinodul din Nicaea n-au incetat deosebirile intre diferitele regiuni ale lumii crestine in ceea ce priveste data serbarii Pastilor.

Lasă un comentariu