Cercetatori renumiti, precum Raymond Moody si Kenneth Ring, au stabilit in urma investigarii a mii de persoane, ori a analizei rezultatelor obtinute de alti specialisti ca, in momentul mortii omului, trupul acestuia este parasit de o concentrare de energie, ca un fel de nor ce ramine catva timp in preajma trupului neinsufletit, undeva deasupra, pentru ca apoi sa se indeparteze.
Cercetarile au fost intreprinse asupra unor persoane care si-au revenit dintr-o moarte clinica ori stare de coma preletala. Unele persoane care „au inviat din morti” relateaza ca in acea faza se simteau in afara corpului terestru si vedeau cu un fel de simpatie cum cadrele medicale si rudele, toti cei din jurul lor se straduiau sa le readuca la viata. Relatarile si detaliile ce le dau sunt atat de exacte, succesiunile evenimentului atat de aievea, pentru o perioada cand starea lor de inconstienta ori moarte clinica era dovedita cu certitudine de oamenii-martori si de ceilalti martori mai obiectivi – aparatura tehnica folosita, incat omenii de stiinta au concluzionat ca sustinerile acestora sint adevarate. Ca urmare sunt plauzibile si celelalte relatari ale unor astfel de oameni, despre acea perioada.
Psiho-sociologul Kenneth Ring distinge cinci etape succesive. Prima etapa: subiectul simte ca pluteste deasupra scenei, dovedind acea simpatie, toleranta – cea mai mare parte a celor investigati. Etapa a doua: subiectul se vede in afara trupului inert, pluteste si observa tolerant, tot ceea ce se pretrece in legatura cu el. Etapa a treia: subiectul se simte atras intr-un imens virtej negru, ca o gaura neagra intergalactica si pe masura ce inainteaza linistea sa interioara se consolideaza, se mareste. Etapa a patra: subiectul intrezareste in spatele intunericului o lumina si pe masura ce se apropie de ea, simtindu-se tot mai atras, isi da seama ca lumina emana iubire pura, care il absoarbe tot mai puternic. Etapa a cincea: subiectul e absorbit de lumina ce-l atragea, simte cum se contopeste cu universul, cu cosmosul si cunoaste iubirea totala, a ajuns in fericita posesie a cunoasterii universale. Persoanele care au ajuns in faza a cincea isi schimba de regula atitudinea pe tot restul vietii, capatand o detasare inteleapta fata de cele omenesti, devenind toleranti, ingaduitori, afisand o seninatate sufletesca vizibila.