Asemanarile intre Univers si atomi

0
5

cosmosForma atomilor seamana, a priori, foarte similar cu cea a sistemului solar sau a numeroase galaxii: un corp masiv (nucleu sau gaura neagra supermasiva), in jurul caruia se deplaseaza alte corpuri (electroni sau stele). Aici se opreste asemanarea. In mod diferit fata de astri, electronii nu se rotesc de o maniera organizata in jurul nucleului, dar sunt dispusi in forma de nor in jurul lor. La scara cosmica, in schimb, miscarea de rotatie este peste tot vizibila.

Specialistii considera ca, in Univers, miscarea de rotatie este un fapt  normal,  aceasta  fiind  o  consecinta  directa  a  gravitatiei. Galaxiile, ca si stelele, sunt la inceput nori de gaz. Or, daca observam de aproape un asemenea nor, vedem ca particulele ce-l compun sunt intr-o stare de agitatie aleatorie, dar ca urmeaza la scara cea mai mare o miscare, in ansamblu, de rotatie in jurul unui arc. Cand nordul sferic se distruge, se aplatizeaza sub forma unui disc, dar isi pastreaza miscarea initiala de rotatie potrivit legii conservarii miscarii cinetice. Acest disc aplatizat contine cheaguri, care se aglomereaza pentru a forma stele. In acelasi fel, norii stelari se vor aplatiza, vor da nastere unei stele si eventualele cheaguri periferice vor forma planete, care se vor roti in jurul stelei.

Aceasta similitudine de comportament provine deci din faptul ca stelele si galaxiile au acelasi proces de formare. Dar si in acest joc de asemanari  nu  se poate  merge  mai  departe,  intrucat la  scara superingramadirilor stelare nu a fost pus in evidenta miscarii de ansamblu. Astfel, nu se poate afirma ca atomul si diversele structuri ale cosmosului au o reala asemanare. Cat despre a sti daca Universul nostru nu este decat o parte a unui ansamblu mai vast, raspunsul nu mai apartine stiintei, ci credintelor mistico-religioase.