In randurile ce urmeaza vom face cunoscute cateva superstitii populare romanesti ce se tin la Boboteaza. In ajun de dimineata preotii fac agheasma („apa sfintita”) intru pomenirea botezului lui Iisus Hristos. Dupa slujba, preoteasa sarutand crucea si mana preotului, leaga de cruce un fuior, frumos periat, stapanita de credinta ca el va fi prelucrat in rai intr-o mreje cu care Maica Domnului va scoate la a doua inviere, din iad, in trei randuri, pacatosii ce-si ispasesc acolo pacatele.
Tot in aceasta zi, fetele de maritat pun margelele de la gat, pe pragul usei, ca sa paseasca preotul peste ele cand va veni cu „Iordanul” si apoi le pun din nou la gat. In chipul acesta, ele cred ca se vor marita in cursul acelui an.
Busuiocul cu care imprastie preotul agheasma, pus sub capataiul fetelor in seara de Boboteaza, va face ca ele sa-si viseze flacaii cu care se vor casatori. Pe alocuri, se obisnuieste a se face un omulet de ceara caruia i se da numele flacaului adorat, il pun langa foc pentru ca incalzindu-se sa se topeasca si, in acest timp, se pronunta cuvintele: „Cum se topeste omusorul acesta de ceara in fata focului asa sa se topeasca si inima lui …….. dupa mine”. Seara de ajunul Bobotezei e considerata ca cea mai prielnica pentru vraji „de ursita”, „de dragoste”, etc.
Prin unele localitati, vrajitoarea satului, se duce in padure cauta un copacel de carpen, in fata caruia face trei matanii, reteaza apoi copacelul si-l inconjoara cu o mladita tot de carpen, dupa aceea despica crucis radacina copacelului, unde bate trei pene tot de carpen zicand: „Nu bat penele In inima carpenului, ci in inima celui ce a facut de ursita lui ……”.
In ziua Bobotezei, cand preotul arunca in apa crucea de gheata, e bine ca cineva sa se arunce dupa ea si s-o scoata; de asemenea, e bine sa se scalde in acel loc, pentru vindecarea tuturor bolilor. Daca vreuna din fete va cadea in drum spre sau de la locul slujbei, cu siguranta ca in acea iarna se va marita.
