Din filosofia buddhistului Nagarjuna (2): Bodhicittavivarana (Expunere asupra spiritului iluminarii)

Prolog: Tema acestei lucrari este bodhicitta. Samvrtah este dorul pentru iluminarea tuturor fiintelor; paramarthatah este realizarea vacuitatii.

1. Plecandu-ma gloriosului Vajrasattva, intrupare a Spiritului Iluminarii, voi expune generarea bodhicittei care nimiceste cele trei feluri de existenta in samsara.
2. Buddha-sii sustin ca Spiritul Iluminarii nu este continut in notiunile constiintei unui sine, in skandha etc., fiind vesnic marcata de vacuitatea notiunilor de acest fel.
3. Cei cu mintile pline de compasiune, trebuie sa dezvolte Spiritul Iluminarii prin efort propriu; bodhicitta este permanent generata de catre Buddha-sii compasiunii.
4. Cand sinele imaginat de catre tirthika -si e analizat logic, acesta nu poate fi regasit in cele cinci skandha .
5. Daca ar fi identic cu skandha, acesta nu ar fi permanent, ori sinele nu are o astfel de natura; iar intre lucrurile permanente si impermanente, o relatie de tip recipient-continut nu e posibila.
6. Asa-numitul sine neexistand, cum ar putea fi asa-numitul creator, permanent? Doar in prezenta unui subiect atributele acestuia pot fi investigate in lume.
7. Intrucat un (creator) permanent nu poate crea lucruri, gradual ori dintr-odata, nu exista lucruri permanente, externe sau interne.
8. Cum ar putea fi un creator eficace, dependent? El ar putea desigur produce toate lucrurile instantaneu. Un creator dependent este fie neetern, fie ineficace.
9. Daca ar fi o entitate, nu ar fi permanent, deoarece lucrurile sunt perpetuu instantanee (intrucat consideri ca lucrurile impermanente au un creator).
10. Aceasta lume, lipsita de un sine este cucerita de cei ce inteleg skandha, elemente, campurile simturilor, subiectul si obiectul
11. Astfel binevoitorii Buddha au vorbit discipolilor despre cele cinci skandha: forma, sentimentele, temerile, structurile karmice si constiinta.
12-13. Insa Boddhisattvas, cei mai buni dintre oameni, au predicat intotdeauna aceasta doctrina cu privire la skandhas: “Forma e ca o masa de spuma, sentimentele precum bulele de aer, temerile asemeni unui miraj, structurile karmice precum bananierul, iar constiinta ca o iluzie.”
14. Skandha formei se spune, are drept natura cele patru elemente. Celelalte sunt invariabil considerate ca fiind imateriale.
15. Printre ele, ochiul si celelalte sunt clasificate ca fiind cele 18 elemente. Din nou, ca subiect-obiect acestea sunt cunoscute drept cele 12 campuri ale simturilor.
16. Forma nu este atom, nici organ de simt. in mod absolut nu este un simt activ al constiintei. Astfel un instigator si un creator nu sunt nimerite sa produca forma.
17. Atomul forma nu produce constiinta simtului, deoarece el trece dincolo de simturi. Daca se presupune ca formele empirice sunt create printr-o asamblare a atomilor, aceasta asamblare este inacceptabila.
18. Analizand prin divizare spatiala, se vede ca chiar si atomul poseda parti componente. Cum poate fi logic, un atom ceva analizat pe bucati?
19. Cu privire la acelasi obiect extern, pot fi emise judecati diferite. In mod sigur forma care pentru unul este placuta, poate apare ca diferita pentru altul.
20. Fata de acelasi trup feminin, un ascet, un iubit si un caine salbatic sunt excitati in trei moduri diferite: „Un cadavru!”, „O iubita!”, „O bucata gustoasa!”.
21. Lucrurile sunt eficace datorita fiintarii lor ca obiecte. Nu e in egala masura neplacuta polutia nocturna, devreme ce odata trezit, rezultatul net e acelasi?
22. La fel ca aparitia constiintei sub forma subiectului si obiectului, trebuie realizat ca nu exista obiecte externe independent de constiinta.
23. In cele din urma in nici un mod un lucru exterior nu exista ca entitate. Aceasta infatisare particulara a constiintei apare cu aspectul de forma.
24. Amagitul vede iluzii, miraje, orase ale gandharva-silor si asa mai departe. Formele se manifesta in acelasi mod.
25. Scopul invataturilor lui Buddha cu privire la skandha, elemente si asa mai departe este pur si simplu de a risipi credinta intr-un sine. Statornicindu-se in constiinta pura, cei inalt binecuvantati o abandoneaza si pe aceasta.
26. Conform scolii Exclusiv-Mintea (vijananavada), aceasta lume multipla persisita in a nu fi nimic altceva decat constiinta. Ce natura a acestei constiinte putem analiza asadar?
27. Invatatura inteleptului ca „Totul nu este decat minte” are intentia de indeparta temerile celui cu minte simpla. Nu este o invatatura asupra realitatii.
28. Cele trei naturi – imaginata, dependenta si absoluta – au o singura natura proprie: vacuitatea (sunyata). Ele sunt inchipuiri ale mintii.
29. Acei bodhisattva care ii bucura pe Buddhasi in Mahayana prezinta pe scurta lipsa de sine si egalitatea tuturor fenomenelor, precum si faptul ca mintea este la origine nenascuta.
30. Cei din scoala yogacara (vijnanavada) acorda prioritate mintii in sine. Ei sustin ca mintea purificata de o transformare in pozitie, devine propriul obiect de cunoastere.
31. Insa mintea care a fost nu mai exista, in vreme ce cea viitoare, nu e nicaieri de gasit. Si cum ar putea cea prezenta sa sara dintr-un loc in altul?
32. Alayavijnana nu apare asa cum este. Iar in forma in care apare – nu este. in mod esential constiinta e lipsita de substanta; ea nu are alta baza.
33. Cand un magnet e pus in apropiere, fierul se misca de indata spre el; desi nu poseda minte, pare sa posede minte. Simlar,
34. Alayavijnana pare a fi reala, desi de fapt nu este. Cand se misca incoace si incolo, pare sa retina cele trei existente.
35. Asa cum oceanul si copacii se misca desi sunt lipsiti de minte, alayavijnana este activa, numai in dependenta de un trup.
36. In absenta unui trup neexistand constiinta, trebuie sa-ti clarifici ce fel de constiinta de sine, poseda aceasta.
37. Spunand ca o anumita constiinta de sine exista, se sustine existenta unei entitati. insa se sustine de asemenea ca nu e posibil a spune, “Aceasta este!”
38. Pentru a se convinge pe sine si de asemenea pe altii, cei intelepti vor proceda intotdeauna fara eroare!
39. Ceea ce poate fi cunoscut este cunoscut de catre un cunoscator. in absenta a ceea ce poate fi cunoscut, cunoasterea nu e posibila. Deci, de ce n-am accepta ca subiectul si obiectul nu exista?
40. Mintea e doar un nume. Ea nu este separata de numele sau. Constiinta trebuie privita doar ca un nume. Numele de asemenea nu are fiinta proprie.
41. Victoriosii nu au putut niciodata demonstra existenta mintii, nici intern, nici extern nici in ambele moduri. Asadar natura mintii este iluzorie.
42. Mintea e lipsita de atribute proprii cum ar fi culorile sau formele, subiect si obiect, masculin, feminin sau neutru.
43. Pe scurt: Buddhasii nu vad ceea ce nu poate fi vazut. Cum pot ei sa vada ceea ce este lipsit de fiinta proprie ca si cum ar avea fiinta proprie?
44. Un „lucru” e un compus. Vacuitatea (sunyata) este absenta celor compuse. in prezenta cele compuse, cum ar putea fi vacuitate?
45. Preafericitii nu vad mintea sub forma de-cunoscutului si cunoscatorului. Unde cunoscatorul si de-cunoscutul primeaza, nu exista iluminare.
46. Spatiul, bodhicitta si iluminarea sunt lipsite de semne distinctive; sunt lipsite de nastere. Nu au structura; sunt dincolo de cuvinte. “Semnul lor distinctiv” este non-dualitatea.
47. Generosii Buddha ce-si au salasul in inima iluminarii si toti cei dedicati compasiunii (bodhisattva) percep vacuitatea ca fiind asemeni spatiului.
48. Prin urmare ei genereaza perpetuu aceasta vacuitate, fundament al tuturor fenomenelor; calm, iluzoriu, lipsit de temei; distrugator al existentei.
49. Vacuitatea (sunyata) exprima non-nasterea, vidul si absenta sinelui. Cei ce o practica nu trebuie sa practice cele cultivate de oamenii de rand.
50. Notiunile despre bine si rau poarta pecetea descompunerii. Cei ce sunt Buddha au vorbit despre ele in termenii vacuitatii, insa unii nu accepta vacuitatea.
51. Salasul unei minti lipsite de suport poarta pecetea spatiului (vid). Bodhisattva sustin ca generarea vacuitatii (sunyata) este generarea spatiului.
52. Toti dogmaticii s-au inspaimantat de ragetul de leu al vacuitatii. Oriunde mai puteau gasi refugiu, ii astepta vacuitatea!
53. Cine priveste constiinta ca efemera nu o poate accepta ca permanenta. Daca mintea este impermanenta, cum contrazice aceasta vacuitatea?
54. Pe scurt: Cand cei ce sunt Buddha accepta mintea ca impermanenta, de ce nu o accepta ca fiind goala?
55. inca de la inceputuri, mintea a fost lipsita de fiinta proprie. Daca se poate dovedi ca lucrurile au existenta intrinseca, nu le declaram lipsite de substanta.
56. Aceasta afirmatie deriva din abandonarea mintii ca avand o temelie reala. Nu este in natura lucrurilor sa-si transceanda propria lor fiinta in sine!
57. Precum dulceata este natura zaharului, iar caldura este cea a focului, astfel sustinem natura tuturor lucrurilor, ca fiind vacuitatea (sunyata).
58. Cand cineva declara vacuitatea ca fiind natura tuturor fenomenelor, acesta nu afirma in nici un sens ca totul este distrus sau ca ceva este etern.
59. Sustinem ca functionarea originii dependente cu ale sale douasprezece ramuri, incepand cu ignoranta si sfarsind cu destramarea, sunt asemeni unui vis, asemeni unei iluzii.
60. Aceasta roata cu douasprezece spite alearga pe calea vietii. in afara ei, nici o fiinta ce se impartaseste din fructele faptelor sale nu poate fi gasita.
61. Contururile unei fete apar dependent de o oglinda: ele nu sunt in oglinda si nici nu exista in afara acesteia.
62. Doar astfel, inteleptul trebuie sa fie convins ca skandha apar intr-o noua existenta prin recompunere, si nu prin migrare (ca identice sau diferite).
63. Pentru a concluziona: lucrurile vide se nasc din lucruri vide. Victoriosul a aratat ca agentul si fapta, fructul si beneficiarul sunt simple conventii.
64. Precum totalitatea cauzelor si conditiilor creaza sunetul unei tobe sau un vlastar, originea dependenta a lucrurilor e asemeni unui vis, unei iluzii.
65. Nu e in cele din urma lipsit de consistenta faptul ca fenomenele sunt nascute din cauze. intrucat o cauza e goala de cauza, ele sunt nenascute.
66. Fenomenele despre care se spune ca nu se nasc sunt goale. Pe scurt, toate fenomenele tradeaza cele cinci skandha.
67. Cand adevarul este aceptat asa cum a fost explicat, conventia este subminata. Adevarul nu este un obiect separat de conventional.
68. Conventia este explicata ca vacuitate; conventia este simpla vacuitate. intrucat ele nu survin una fara cealalta, precum creatul si impermanentul.
69. Conventia e nascuta din karma, datorita diferitelor klesa , iar karma este creata de minte. Mintea este compusa din vasana . Fericirea consta in a fi liber de vasana.
70. O minte fericita este linistita. O minte linistita nu e confuza. Pentru a nu fi dezorientat trebuie inteles adevarul. intelegand adevarul obtii eliberarea.
71. Este de asemenea definita ca realitate, adevarata limita, nemiscare, realitate ultima, cea mai inalta bodhicitta si vacuitatea.
72. Cei ce nu cunosc vacuitatea nu se vor bucura de eliberare. Astfel de fiinte amagite hoinaresc printre cele sase destine, prizoniere ale existentei.
73. Ascetii (yogacarinii) cred ca generand astfel aceasta vacuitate, mintile lor devin fara de gres devotate bunastarii celorlalti:
74. “Voi fi recunoscator acelor fiinte care in trecut mi-au adus servicii, fiindu-mi parinti si prieteni.”
75. “Deoarece am produs suferinta fiintelor ce traiesc in captivitatea existentei, parjolite de flacarile klesas-urilor, se cuvine acum sa le ofer fericire.”
76. Fructele dulci si amare pe care fiintele le obtin in lume sub forma nasterii bune sau rele sunt rezultatul actiunilor bune sau rele fata de fiintele sensibile.
77-78. Daca cei ce sunt Buddha dobandesc neintrecuta stare acordand sprijin fiintelor sensibile, cum ar fi neobisnuit ca cei neghidati de cea mai mare desconsiderare pentru altii, sa nu obtina nimic din placerile zeilor si oamenilor ce sprijina pazitorii lumii, Brahma, Indra si Rudra?
79. Diferitele forme de suferinta pe care fiintele le experimenteaza in taramuri infernale, ca fiare si fantome, rezulta din dureri produse fiintelor.
80. Inevitabila si neincetata suferinta a foamei, setei, atacurilor reciproce si durerilor rezulta din suferintele provocate altora.
81. Afla ca fiintele sunt subiectul a doua feluri de maturare: ca Buddha si Bodhisattva pe de o parte, ca renastere buna sau rea pe de alta.
82. Sprijina fiintele sensibile cu intreaga-ti natura si acorda-le protectie ca si propriului trup. Ca de otrava, fereste-te de indiferenta fata de fiinte!
83. Desi Sravaka obtin o iluminare mediocra ca urmare a indiferentei, Iluminarea Perfectilor Buddha e obtinuta prin neabandonarea fiintelor sensibile.
84. Cum pot cei ce cunosc efectele faptelor bune si rele sa persiste in egoismul lor macar pentru inca o singura clipa?
85. Fiii lui Buddha sunt activi in generarea iluminarii ce are neclintita compasiune drept radacina, rasare din vlastarele bodhicittei si are bunastarea celorlalti drept fructe.
86. Cei ce sunt intariti prin dezvoltarea meditatiei gasesc suferinta celorlalti drept inspaimantatoare. Pentru a-i sprijini, ei abandoneaza chiar placerile meditatiei; si patrund chiar in cel mai aprig infern!
87. Ei sunt minunati; sunt admirabili; sunt in modul cel mai extraordinar excelenti! Nimic nu e mai minunat decat cei ce-si sacrifica propriile persoane si bogatii!
88. Cei ce inteleg vacuitatea fenomenelor si cred astfel in legea karmei si-n efectele ei, sunt mai minunati decat minunati, mai remarcabili decat remarcabili!
89. Dorind sa protejeze fiintele sensibile, renasc in noroiul existentei. Impasibili la evenimentele acesteia, sunt precum lotusul in mlastina.
90. Desi fiii lui Buddha precum Samanthabhadra au consumat combustibilul klesa-urilor prin focul cunoscator al vacuitatii, apele compasiunii, curg inca prin ei!
91-92. Fiind veniti prin puterea calauzitoare a compasiunii ei manifesta coborarea, nasterea, bucuriile, renuntarea, practicile ascetice, marea iluminare, victoria asupra legiunilor lui Mara, rotirea Rotii Dharmei, cererea tuturor zeilor si intrarea in nirvana.
93. Emanand forme precum Brahma, Indra, Visnu si Rudra, ofera prin naturile lor compasionate o prestatie corespunzatoare fiintelor dornice de calauzire.
94. Se spune ca doua feluri de cunoastere rasar din Mahayana pentru a conferi confort si tihna celor ce calatoresc in durere de-a lungul cararii vietii. insa nu aceasta e sensul fundamental.
95. Cata vreme cei nepovatuiti de cei ce sunt Buddha, Sravaka aflati intr-o stare trupeasca de cunoastere, raman intr-un lesin, intoxicati de samadhi.
96. Dar odata povatuiti, ei devin devotati fiintelor sensibile in diferite moduri. Acumuland merite si cunoastere, obtin iluminarea starii de Buddha.
97. Ca potentialitate a ambelor (acumulari), vasana se spune ca sunt samanta iluminarii. Acea samanta care e acumularea de lucruri, produce vlastarul vietii.
98. Invataturile protectorilor lumii, sunt in acord cu deciziile fiintelor sensibile. Cei ce sunt Buddha folosesc numeroase mijloace iscusite, ce imbraca forme lumesti.
99. Invataturile difera in a fi profunde sau vaste; uneori sunt deopotriva. Chiar diferite fiind, sunt invariabil marcate de vacuitate si non-dualitate.
100. Orice contemplari, stadii si paramita ale celor ce sunt Buddha au fost declarate de catre Preafericit ca fiind parte a Spiritului Iluminarii.
101. Cei care astfel aduc constant beneficii fiintelor sensibile, prin trup, cuvant si minte, sustin afirmatiile vacuitatii, nu discordiile nihilismului.
102. Generosii bodhisattva nu salasluiesc in nirvana sau in samsara. Prin urmare cei ce sunt Buddha au vorbit despre aceasta ca “impermanenta nirvana”.
103. Unicul elixir al compasiunii functioneaza ca merit, insa elixirul vacuitatii e mai inalt. Cei ce-l beau pentru satisfactia lor si a altora sunt copii ai lui Buddha.
104. Saluta-i pe acesti bodhisattva cu intreaga-ti fiinta! Vesnic vrednici de glorie in cele trei lumi, calauzitori ai lumii, se straduiesc sa reprezinte linia Victoriosilor.
105. In Mahayana Spiritul Iluminarii e cel mai ales. Genereaza asadar bodhicitta prin eforturi perseverente si echilibrate.
106. In aceasta existenta nu exista alte cai de realizare a bunastarii proprii si a celorlalti. Cei ce sunt Buddha nu au gasit alt mijloc in afara bodhicittei.
107. Prin simpla generare a bodhicittei o mare cantitate de merit este produsa. Daca ea ar capata forma, ar fi mai mult decat spatiul ar putea cuprinde!
108. Generand bodhicitta pentru un singur moment, nici chiar Victoriosii nu pot evalua cantitatea meritului astfel dobandit!
109. Singurul giuvaer de pret e pretioasa minte libera de klesa. Talhari precum klesa sau Mara nu-l pot fura ori distruge.
110. Inaltele aspiratii ale celor ce sunt Buddha si Bodhisattva in samsara fiind neabatute, cei angajati in bodhicitta trebuie sa fie fermi in decizia lor.
111. Nu incape in vorba cat e de minunat sa intreprins acest eforturi in modul descris. Apoi vei intelege singur invatatura lui Samantabhadra!
112. Prin inegalabilul merit acumulat prin pretuirea excelentei bodhicitta, cea pretuita de minunatii Victoriosi, fie ca fiintele sensibile cufundate in smarcul oceanului vietii sa obtina treapta cararii urmate de invatatorul oamenilor.

Traducere de: Canahai Radu-Claudiu