Despre frica

Frica este o emotie normala, la fel cum sunt si bucuria si tristetea. Rolul ei este de a declansa reactia de aparare in prezenta unui pericol care atenteaza la integritatea noastra. Frica face parte din instinctul de aparare. Prin urmare, este firesc sa ne fie teama cand simtim o primejdie, pentru ca altfel n-am reusi sa supravietuim. Ganditi-va numai cum ar fi sa traversam strada fara sa ne asiguram pentru ca nu ne-ar fi frica de masini. Sau cum ar fi sa mancam orice si de oriunde ca nu ne-ar fi frica de imbolnavire. Sau cum ar fi daca nu ne-ar fi frica sa trecem prin foc.

Un paznic bun

In fata unui pericol iminent, frica declanseaza o serie intreaga de mecanisme interioare care ne ajuta sa facem fata situatiei. Creierul incepe sa produca adrenalina si alti neurotransmitatori. Aceste substante actioneaza asupra inimii, care incepe sa bata cu viteza. Vasele de sange si muschii declanseaza punerea in miscare a corpului. Miscare ce poate fi de doua feluri: defensiva, adica fuga din fata pericolului, sau ofensiva, adica punerea in garda si pregatirea de „atac”.

Asadar, frica declanseaza raspunsuri diferite pentru a ne proteja: fie o luam la goana, fugim din fata pericolului, fie ne alarmam si ne manifestam propria agresivitate pe care o folosim pentru a ne apara. In orice caz, frica este un paznic bun, atat timp cat apare in prezenta unui stimul extern care semnaleaza un pericol. Este firesc sa ne fie frica cand suntem atacati, cand ne ratacim si ne prinde noaptea, cand ne calca hotii, cand suntem amenintati, cand percepem un zgomot asurzitor, cand vedem o imagine violenta.

Simptom

Sunt si situatii in care frica reprezinta un simptom. Un semnal care arata ca in sufletul nostru exista tensiuni, conflicte, temeri pe care nu le putem intelege si nu le putem rezolva. Acestea isi gasesc cale de iesire prin manifestari nejustificate de frica. Astfel se explica de ce unor adulti in toata firea le este frica de intuneric sau de caini. Sau de ce unora le este frica sa zboare cu avionul. Sau de ce unii se tem sa manance un fruct pana nu il spala de zece ori. Astfel de persoane prezinta ceea ce psihologii numesc frica simptomatica. Aceasta se afla la originea unor comportamente irationale, care nu justia­fica gradul de pericol cu care ne confruntam. De exemplu, dormim cu lumina aprinsa sau nu putem dormi singuri daca ne e frica de intuneric, ocolim mai multe strazi daca ne e frica de caini, preferam sa mergem trei zile cu autocarul in loc de doua ore cu avionul pentru ca ne e frica de zbor. Practic, frica simptomatica ne perturba viata.

Traume

Frica simptomatica ascunde tensiuni si conflicte acumulate in timp sau traume suferite de cele mai multe ori in copilarie. Psihologul Stefania Nita spune ca astfel de traume pot suferi cei care au fost supusi unui exces de agresivitate fizica sau verbala, cei care au fost frecvent amenintati de parinti sau de profesori, cei care au fost martori ai unor manifestari violente (accident, bataie, viol, sinucidere, suferinta unei persoane dragi). Asemenea evenimente extreme isi pun amprenta asupra unei persoane si ies la iveala cand aceasta se confrunta la maturitate cu experiente traumatice similare.

Amenintari

Parintii care, nestiind cum sa-si mai potoleasca copiii, ii ameninta deseori cu vorbe de genul „lasa ca vine doctorul si-ti face injectii” sau „vine mosul si te baga in sac” sau „vine bau-bau si te manana­ca” nu fac decat sa ii traumatizeze. Tot o amenintare este si invocarea „ai grija cand pleci de la scoala ca nu stii cu cine te poti intalni, pentru ca sunt multi golani pe strada”. Copiii si adolescentii care sunt educati prin astfel de metode care induc frica devin adulti anxiosi.

Impact

Agresivitatea verbala are uneori un impact mult mai dur decat un conflict direct. Pentru ca un conflict direct trezeste in noi instinctul de aparare, ne punem in garda si reactionam. Tensiunea si trauma se consuma pe loc, in momentul in care suntem pusi in fata conflictului. Pe cand violenta verbala si amenintarile intretin frica si starea de tensiune interioara.

Disconfort

Frica nu este totuna cu fobia. Frica nu ne perturba in mod semnificativ viata, nu ne impiedica sa ne desfasuram activitatile zilnice. Frica nu conduce la un disconfort major si nici la deteriorarea relatiilor personale sau de serviciu. Fobia apare cand frica devine incontrolabila si patologica. Fobia este insotita de manifestari care ii produc persoanei in cauza un disconfort major.

De multe ori, frica a fost si este folosita constient, dar cel mai frecvent inconstient, ca un instrument de vampirism energetic. Oamenii stresati si speriati sunt mai usor manipulabili si mult mai previzibili in actiuni. Stirile TV sunt un bun exemplu de astfel de manipulari in masa. Din aceasta perspectiva, incercati sa constientizati si sa diferentiati frica indusa de altii si frica intemeiata. Astfel, veti realiza o usurare imensa in viata dumneavoastra.