Teologul arab Abdalchani an Nabulusi (1641-1731) a compilat un ghid enciclopedic al interpretarilor viselor in ordine alfabetica, discutand obiectele vazute, in sase sute de pagini. Semnificatia cognitiva a viselor este considerata ca o profetie si visul are un sens obiectiv, garantat de insasi „Cartea sfanta” a musulmanilor, Coranul: „Asa te va alege Domnul tau si te va invata talcuirea istoriilor”, adica stiinta interpretarii viselor.
O seama dintre islamici au declarat ca daca omul viseaza, aceasta se datoreaza umorilor fundamentale. Daca domina bila neagra, omul vede in vis lucruri impure, daca domina cea galbena, vede foc, lumini, sange, daca domina flegma, vede culoarea alba, apa, fluvii, valuri, daca domina sangele, vede vin, plante colorate si instrumente cu coarde.
Visele pot fi aduse de demoni si pot fi amestecate, neclare. Dupa parerea acestora, visele sunt de trei feluri; vise de fericire, de la Dumnezeu, vise de avertisment, venind de la demon si vise provenind din propriul eu. Visele inselatoare care vin de la demoni sunt de sapte categorii:
* cele care au sursa in dorinte, ambitii, confuzii;
* vise sexuale care necesita purificari si nu au interpretare;
* avertismente ale diavolului care sunt inofensive;
* vise vrajitoresti;
* inselaciuni si nu vise;
* vise produse de umori;
* intoarcerea celui care viseaza in anii de tinerete.
Visele adevarate sunt cele in care visatorul se gaseste in liniste, in repaos, in vesminte somptuoase; ele sunt de cinci categorii:
* vise adevarate si, in parte, profetice;
* vise bune sunt cele in care Dumnezeu trimite vesti sau previne pe cel care viseaza de un necaz;
* visele in care sunt sugerate imagini exemplare din Coran;
* vise simbolice care vin din spirit (cineva viseaza un inger care ii spune: „Femeia vrea sa te otraveasca prin mana prietenului tau” ceea ce s-ar traduce prin aceea ca prietenul este amantul sotiei, adulterul fiind ascuns ca otrava);
* visul este valabil pentru cel care-l vede si-i asculta semnele (cel ce viseaza citeste in vis Coranul).
Clasificarea viselor este urmata de o metodologie minima de interpretare. Elementul psiho-fizic al constiintei visatorului este acela care sta la baza interpretarii: „Omul vede un vis cu spiritul si intelege cu inteligenta… Daca un om doarme, spiritul se raspandeste ca lumina unei lampi sau a soarelui. Prin aceasta lucrare si stralucire a Dumnezeului, el vede ce-i arata ingerul viselor.”
Nabulus se apara impotriva eventualelor obiectii privitoare la incompleta metodologie, aratand ca in vis elementele vegetale, animalele si pasarile reprezinta omul: „Daca arborele este un palmier, omul este un arab, daca pasarea este un paun, omul este un arab, iar daca este un strut, este un beduin”. Raportul dintre interpretare si realitatea obiectiva este de asociatie. Astfel, un copil spune adevarul in vis intrucat il spune si in realitate.