Magia cifrei 7

7Eruptia Vezuviului din anii ’79 d. Chr. a distrus orasul Pompei. Au murit o multime de oameni din cauza focului, cenusii incandescente si gazelor toxice. Sfirsitul tragic al locuitorilor orasului a devenit, ulterior, o sursa bogata de informatie pentru arheologi si alti oameni de stiinta.   Inaintea catastrofei, pe un perete al amfiteatrului din Pompei, cineva a facut un desen. Un fel de poster dedicat unui gladiator victorios. Admiratorul a scris entuziasmat: „Ai invins de fiecare data, este una din cele sapte minuni ale lumii!”. Un lucru minor, care atesta o realitate istorica!

Desenul de pe perete dovedeste mai bine ca oricare referire a vreunui autor antic ca cele 7 minuni ale antichitatii era o notiune foarte raspandita deja de acum 2000 de ani, foloita si de oamenii simpli. Ca si in zilele noastre, si pe vremeea aceea notiunea insemna o marca inregistrata, un certificat de calitate. Nu este de mirare ca folosirea acestui superlativ a dus, mai devreme sau mai tarziu, la aparitia unei anumite neclaritati – atunci cand a fost nevoie sa se distinga intre adevaratele si proverbialele minuni ale lumii. Toate listele cu aceste minuni au un singur element de baza comun: in fiecare dintre ele exista 7 constructii, care au fost apreciate ca un tot, respectiv drept cele 7 minuni ale lumii. Sapte constructii au fost contopite intr-un mit. Magicul acestei cifre a fost cunoscut si de culturile premergatoare grecesti. In Babilon cifrele trei si patru erau considerate a fi semne de viata: trei insemna nucleul vietii – familia, deci tatal, mama si copilul. Patru desemna elementele de foc, apa, pamint si aer. Sapte inmanunchia ambele dimensiuni si ilustra intregul mister al existentei. Teba a fost aparata de 7 porti. Roma a fost construita pe 7 coline. Biblia vorbeste de cea de-a 7-a zi in care Dumnezeu s-a odihnit dupa ce a creat lumea. Noe a trimis porumbelul ca sa afle daca apa se va retrage dupa potop si a trebuit sa astepte pe arca 7 zile. In Egipt, dupa 7 ani plini, urmau 7 secetosi. Sapte este cifra-cheie in Apocalipsa lui Ioan. Este vorba de sapte biserici, sapte trambite si o carte cu sapte peceti. Christos se teme de sapte pacate, catolicismul se bazeaza pe sapte sacramentalii, in templul din Ierusalim este un candelabru cu sapte brate.

Enumerarea ar putea continua mult. Astazi, viata noastra se petrece intr-o saptamana, formata din sapte zile. Pana si al saptelea cer in care plutesc indragostitii isi are originea tot in antichitate. Filosofii Aristotel, profesorul lui Alexandru cel Mare, a introdus notiunea cam in anul 330 i. Chr. Bolta lumii era formata din sapte cercuri concentrice invizibile, pe care evoluau, in jurul Pamantului, Soarele, Luna si planetele. Dupa Aristotel, cel de al saptelea cer este cel care inconjoara lumea. Atotcuprinzator ca si iubirea!

Magicul cifrei 7 poate fi dovedit si stiintific. Din punct de vedere matematic, sapte nu poate fi dedus nici ca produs, nici ca factor al cifrelor de la unu la zece. Deci sapte nu se obtine nici din impartirea, nici din inmultirea primelor zece numere. Este, dupa cum spuneau antecesorii nostri, „dumnezeiesc” – nu creeaza, nici nu poate fi creat. Din punct de vedere psihologic, cifra 7 are o pozitie mediana intre prea mult si prea putin. Se spune ca cele mai importante constructii ale omenirii care s-au bazat pe cifrele unu, doi sau trei au dispus de o paleta foarte redusa de posibilitati. Minunile lumii, daca ar fi depasit cifra zece, s-ar fi demonetizat. Zeci de constructii importante sunt posibile, dar nu si tot atatea minuni! Un far, o gradina suspedata, un templu, doua morminte si doua statui – cifra magica transforma aceste realizari arhitectonice in minuni ale creatiei umane. Pliniu scria despre ele in Secolul I d. Chr.: prin asemenea opere, fie oamenii devin zei, fie zeii devin oameni.