Fitoterapia utilizeaza plante, extracte de plante sau totalul principiilor active din plante. Medicamentele de origine vegetala sunt mai bine tolerate de organism si pot fi aplicate In tratamente de durata sau In bolile cronice. Actiunea medicamntelor vegetale este mai complexa prin compozitia lor chimica, se adreseaza mai multor organe, prezinta actiune sinergica, iar unele substante prezente In plante maresc actiunea altora.
Fitoterapia utilizeaza frecvent extracte apoase sau hidroalcoolice. Avantajul acestor extracte Il reprezinta prezenta unui complex de substante, printre care si sarurile de minerale ale unor oligoelemente cu importanta pentru organismul uman, saruri ce nu sunt prezente In medicamentele de sinteza.
Exemple de medicamente de maxima importanta actuala, concepute din ingrediente vegetale: In bolile cardiovasculare (medicamentul Digoxin – din planta Digitalis), In bolile hepatice (medicamentul Silimarina – din planta Silybum), In bolile tumorale, In bolile digestive (unele laxative contin planta Senna) etc. In cadrul fitoterapiei s-au dezvoltat ramuri distincte: aromaterapia, gemoterapia si terapia florala Bach.
Terapia Bach („terapia sufletului”) este o metoda de vindecare prin intermediul preparatelor florale, concepute fiecare In parte pentru armonizarea diverselor dezechilibre In planul sentimentelor si emotiilor. Aceasta terapie trateaza personalitatea si nu boala. Cand sufletul este dezechilibrat si potentialul de vibratie al acestuia se schimba, influentand negativ Intreaga structura energetica a omului. Acest lucru se reflecta in realitate prin boli fizice si psihice.
S-au descoperit 38 de esente florale numite „florile Bach” dupa inventatorul metodei, medicul englez Edward Bach, fiecare din acestea fiind in corespondenta cu una din starile sufletesti negative. Florile Bach contin un anumit potential energetic de vibratie, care corespunde perfect unei astfel de stari sufletesti.
Filozofia Doctorului Edward Bach : “Atata timp cat sufletul, corpul si spiritul sunt In armonie, nimic nu ne poate afecta”.
Medicul englez Edward Bach a fost cunoscut pentru studiile sale din domeniul bacteriologiei, imunologiei, homeopatiei si al medicinei naturiste. Inca de la inceputul anilor ’30, doctorul Edward Bach a abandonat medicina clasica si s-a dedicat studierii medicinei naturiste. Munca lui de cercetare a fost focalizata spre a crea un medicament mai sanatos, avand ca sursa florile.
Avand o bogata practica medicala, dr. Edward Bach a sesizat ca intotdeauna, in cazul imbolnavirilor, indiferant de durerea ce este resimtita, exista si o cauza emotionala a suferintei respective.
Doctorul Edward Bach a cautat aceste flori si le-a verificat pe sine Insusi.
Intre 1930 si 1936, Edward Bach a denumit sapte categorii principale corespunzatoare diferitelor stari de dezechilibru psihologic. A clasat 38 de esente florale care acopera cele sapte grupe de stari sufletesti:
1.teama;
2. singuratate;
3. lipsa de interes pentru present;
4. descurajare si disperare;
5. incertitudine;
6. hipersensibilitate, influentabil In idei;
7. preocupare excesiva pentru binele altora.
Principiul: Boala este expresia unui dezechilibru; armonizand corpul, sufletul si spiritual, gratie vibratiilor si energiei florilor, boala nu-si mai are locul!
Terapia cu Elixirele lui Bach este usoara si comoda, iar daca diagnosticul s-a pus corect, atunci va duce numaidecat la vindecari spectaculoase, in bolile cronice si acute, indiferent de gravitatea lor. De asemenea, elixirele Bach nu functioneaza cantitativ. In general se iau maxim patru picaturi de trei patru ori pe zi. Ele nu au toxicitate sau contraindicatie, lafel ca produsele homeopatice. Sunt sub forma lichida si se pot consuma separat sau asociate In functie de caz. Nu apartin farmacologiei alopate si nu au o actiune similara acestora!
VINDECA:
Ambitie exagerata: vita-de-vie, viorea de balta, apa de izvor.
Apatie: orz, maces, mustar salbatic.
Aroganta: viorea de balta, larita, fag.
Autocompatimire: salcia galbena, ilice, cicoare.
Calm aparent: turita mare, fag comun.
Complexe de inferioritate: pin, ovaz, tintaura.
Comportament ezitant: ovazul salbatic, porumbar salbatic, vita alba.
Curatenie si ordine exagerata: marul paduret, larita, apa de izvor.
Depresie: mustar, gentiana, maslin.
Devotament exagerat: castanul rosu, cicoarea, pin.
Deznadejdia: castan comestibil, ulm, salcie galbena.
Epuizare fizica si psihica: maslin, carpen, orz.
Exces de zel: verbina, vita-de-vie, apa de izvor.
Fobii: plopul tremurator, cretisoara, iarba osului.
Frica de a-si pierde stapanirea de sine: corcodus, stejar, ulm.
Greseli repetate: castanul salbatic, vita alba, slabanog.
Gr ija exagerata: cicoare, castan rosu, pin.
Idei fixe: castan salbatic, pin, verbina.
Inconsecventa: nucul, tintaura, porumbar salbatic.
Inflexibilitate: apa de izvor, viorea de balta, vita-de-vie.
Intoleranta: fagul, vita-de-vie, apa de izvor.
Invidie: vita-de-vie, fag, corcodus.
Irascibilitate: slabanogul, vita-de-vie, ovaz.
Incapatanare: stejar, vita-de-vie, verbina.
Lipsa constiintei propriei valori: larita, ulm, gentiana de toamna, porumbar salbatic.
Lipsa de energie: carpen, maslin, ulm.
Lipsa de vointa: tintaura, pin, castan rosu.
Melancolie: vita alba, caprifoi.
Nehotarare: porumbar salbatic, nuc.
NeIncredere In fortele proprii: cerato, porumbar salbatic, nuc.
Nesiguranta datorata suprasolicitarii: ulm, gentiana de toamna, carpen.
Nevoia de a vorbi mult: iarba neagra, cicoare.
Nostalgie: caprifoi, vita alba.
Panica: iarba osului, plop tremurator, balusca, cretisoara.
Pesimism: gentiana de toamna, orz, balusca, castan comestibil.
Resemnare: maces, orz, mustar salbatic, castan comestibil.
Spaima fata de lucrurile concrete: cretisoara, plop tremurator, iarba osului.
Stari de soc: balusca, ilice, cretisoara, caprifoi.
