Codex Alimentarius, codul alimentar sau carta alimentului este o colectie de standarde internationale, practice, ghiduri si alte recomandari, in legatura cu alimentele, productia alimentara si siguranta alimentara sub egida protectiei consumatorului.
Aceste texte sunt dezvoltate si mentinute de catre Comisia Codex Alimentarius, un organism care a fost stabilit in 1963 de catre Organizatia ONU pentru Alimentatie si Agricultura si de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Scopul Comisiei este de protectie a sanatatii consumatorului si asigurarea practicilor corespunzatoare pe piata internationala alimentara. Codex Alimentarius este recunoscut de catre Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) precum si ca un punct de referinta pentru solutionarea disputelor privind siguranta alimentara si protectia consumatorului.
In teoriile conspirationiste, Codex Alimentarius nu este nici pe departe ceea ce pare. Este o carta care doreste sa schimbe (fara constientizarea publicului) substantele si dozele considerate necesare pentru o alimentatie sanatoasa cu substante si doze nocive.
Obiectivul Codex Alimentarius, practicabil in mai multe state, este acela de a face pasi marunti, astfel incat sa nu putem sa constientizam la timp ca am dori sa evitam Codex-ul. Odata ce am „armonizat” Codex-ul Alimentarius, si atat timp cat ne aflam in Organizatia Mondiala a Comertului, nu mai putem schimba lucrurile la care ne-am aliniat.
Codex Alimentarius se va implementa la nivel global pana in 31 decembrie 2009, daca noi, oamenii, nu-l vom preveni. In ultimul an compania Big Pharma a cheltuit doar pe activitati de lobby in Congresul american suma de 758 de milioane de dolari, astfel incat exista congresmani care vor sa schimbe Legea Sanatatii in Alimentatie si sa-i ofere mana libera companiei Big Pharma pentru implementarea Codex-ului.
Daca legi protectioniste ca Legea Sanatatii in Alimentatie sunt distruse, atunci putem sa ne protejam accesul la alimente sanatose si sa impiedicam suplimentele nutritive contrafacute doar facand presiune asupra Congresului.
Pentru a legifera aditivii si pentru a informa consumatorii, fiecare aditiv este codificat cu un numar. In Europa, acest cod este sub forma: E numar. Aceasta numerotare a fost adoptata si extinsa de catre Codex Alimentarius pentru a identifica la nivel international toti aditivii, mai ales a celor care sunt aprobati pentru utilizarea in industria alimentara. Daca in Europa prefixul codificarii este E, tarile din afara Europei folosesc numai numarul nu si litera E.
FDA din SUA enumera acesti aditivi in “Generally recognized as safe” sau GRAS.
Categorii de aditivi
Vom prezenta in continuare o clasificare a aditivilor alimentari, lasandu-va pe dumneavoastra sa va ganditi care sunt nocivi si care nu, pentru a lua o decizie constienta atunci cand va cumparati alimentele de fiecare zi.
Aditivii alimentari sunt divizati in cateva grupe, desi exista cateva suprapuneri intre ele.
Acizi alimentari sunt adaugati ca si conservanti, antioxidanti si pentru aroma – otet, acid citric, tartric, malic, fumaric si lactic.
Regulatori de aciditate sunt utilizati pentru a schimba sau a controla aciditatea si alcalinitatea alimentelor.
Agenti de afanare previn proprietatea unor substante de a se lipi (lipiciozitatea).
Agenti antispumanti reduc sau previn spumarea in alimente.
Antioxidanti cum ar fi vitamina C, actioneaza ca un conservant prin inhibarea efectelor oxigenului in alimente si poate fi benefic pentru sanatate.
Agenti suport, cum ar fi amidonul, fara sa afecteze valoarea nutritionala.
Coloranti alimentari sunt adaugati sa inlocuiasca pierderea culorii in timpul prepararii sau sa faca alimentele mai atractive.
Agenti de retinere a culorii sunt utilizati pentru a pastra culoarea existenta.
Emulgatorii permit apa si uleiurile sa formeze emulsii, ca in maioneza, inghetata si lapte omogenizat.
Aromatizanti sunt aditivi care dau alimentului gust sau miros si pot fi derivati din ingrediente naturale sau ceate artificial.
Potentiatori de aroma imbunatatesc aroma existenta in alimente; acestia pot fi extrasi din surse naturale (prin distilare, extractie, macerare printre alte metode) sau creati artificiali.
Agenti de tratare ai fainii sunt adaugati pentru a imbunatati culoarea sau calitatea tehnologica.
Umectantii previn alimentele de uscare.
Conservantii previn sau inhiba alterarea alimentlor din cauza fungilor, bacteriilor si altor microorganisme
Stabilizatorii, agenti de gelificare, agenti de ingrosare care fac emulsiile stabile (pectina, amidonuri etc.)
Indulcitorii, altii decat zaharul, sunt adaugati in alimente pentru gust, in alimentele cu calorii scazute, in alimentele pentru diabetici sau pentru prevenirea cariilor dentare.
Agenti de ingrosare se adauga pentru cresterea vascozitatii fara sa modifice substantial alte proprietati.
In listele internationale (ca si in cea nationala), aditivii sunt clasificati in 25 de categorii si numerotati specific:
1. coloranti E100-E182
2. conservanti E200-E297
3. antioxidanti E300-E390
4. emulgatori E400-E496/E1000-E1001
5. saruri de topire E400-E496
6. agenti de ingrosare E400-E496
7. agenti de gelifiere E400-E496
8. stabilizatori E400-E496
9. agenti de gust E600-E640
10. acidifianti E300-E390
11. corectori de aciditate si pH E300-E390
12. agenti antiaglomeranti E500-E580
13. amidon modificat E1400-E1450
14. edulcoranti (indulcitori) E900-E999
15. substante de afanare E400-E496
16. antispumanti E500-E580
17. agenti de suprafata si albire E900-E999/E1500-1520
18. agenti de tratare a fainii E500-E580/E900-E999
19. agenti de intarire-afermisanti E500-E580
20. umectanti E1200-E1202/E1400-E1450/E1500-E1520
21. sechestranti E400-E496
22. enzime E1100-E1105
23. agenti de umplutura
24. gaze propulsoare E900-E999
25. alte categorii
Se observa, fara indoiala, numarul crescand de substante chimice, artificiale care patrund in alimentatia noastra de zi cu zi si le inlocuiesc pe cele „vii”, invocand protectia microbiologica de durata, calitatea vizuala, olfactiva si de gust a alimentelor. Unii ar putea spune ca acesta este un mic pret pe care trebuie sa il platim pentru evolutia tehnica si a „civilizatiei” pe care a atins-o umanitatea. Tine doar de noi daca vrem sau nu sa ne aliniem in totalitate acestor credinte.
In incheiere, dorim sa aducem o nota de optimism acestui articol.
Reamintim faptul ca oamenii sunt extrem de diferiti unii fata de altii, prin bagajul genetic foarte variat, prin comportament, traditii si obiceiuri, atitudini fata de ei insisi si fata de mediul inconjurator, reactii reflexe sau dobandite. Sunt persoane foarte sensibile fata de orice substanta ingerata si persoane care consuma intreaga viata alimente in exces si de calitate indoielnica dar nu se resimt in nici un fel. Prin urmare, tine numai de forumul nostru interior daca vom observa din ce categorie facem parte, vom analiza sau nu alimentele pe care le consumam, ne vom ingrozi sau nu de ideea existentei unor oameni manipulativi care ne controleaza din umbra.
Reamintim deasemeni de relativitatea lumii in care traim, de faptul ca fiecare persoana e responsabila de viata sa si de modul in care si-o creaza, fiind singura care percepe realitatea in modul respectiv.
