In secolul al XVIII-lea, coacazul era socotit „un fruct prielnic longevitatii umane”. De aceea, abatele P. Bailly de Montaran scria in privinta lui, in 1712: „Nu exista nimeni care, avand gradini, sa nu trebuiasca sa planteze un mare numar de coacazi pentru nevoile familiei sale”. Leon Binet, care citeaza cuvintele acestea, n-a sovait „sa aplice sfatul” ca dealtfel, numerosi alti beneficiari constienti. Intr-o publicatie consacrata coacazului, acelasi Binet incheia cu urmatoarele cuvinte: „La extremitatea livezii este sectorul albinelor, al acestor minunate insecte care pleaca in cautarea nectarului si ne dau mierea (in afara de laptisorul de matca, de polen si de un venin utilizat in terapeutica). Acest remarcabil aliment ne permite sa luptam contra ravagiilor varstei si asigura o indulcire fericita a infuziilor, adevarate elemente de sanatate, dintre care urmatoarele trei sunt preferatele noastre: infuzia de frunze de coacaz dimineata, infuzia de menta la prinz si ceaiul de tei seara. Cura de diureza, veti spune dumneavoastra! Dar cura de dezintoxicare, cura tonica si cuta calmanta, de asemenea”.
Principalii constituenti cunoscuti: Coacazele negre sunt foarte bogate in vitamina C: 150-200 mg la 100 g de fructe in medie (cel mai bogat continut dintre toate fructele). Vitamina acesteia este, comparativ cu alte fructe, foarte stabila fata de temperatura si de oxigen. Un sirop de coacaze negre nu pierde decat 15% din vitamina C in cursul primului an si 70% in cursul celui de-al doilea. Probabil ca acesta este efectul substantelor inhibitoare ale oxidatiilor care distrug acidul ascorbic (vitamina P sau C, mai ales).
Pe de alta parte, la 100 g coacazele negre mai contin: protide 0,9 g; glucide 10-14 g; fosfor 34 mg; clor 15 mg; sodiu 3 mg; potasiu 872 mg; magneziu 17 mg; calciu 60 mg. Deci, o mare bogatie in elemente minerale, mai ales alcalizante (potasiu, magneziu, calciu) in care ratia noastra alimentara este adesea saraca.
Proprietatile si indicatiile:
– Reumatismele, artritismul, guta, diareea, hepatismul.
– Pe de alta parte, in scorbut, oboseala generala, surmenaj.
– Contra anghinei: consumul fructelor si gargara cu decoctul lor (50 g la litrul de apa).
Prepararea lichiorului de coacaze negre:
1 kg de boabe foarte coapte, 2 g de scortisoara si 12 g de cuisoare. Lasam totul sa se macereze o luna in 3 litri de tuica, impreuna cu 750 g de zahar din trestie de zahar. Recipientul il agitam in fiecare zi. Apoi zdrobim fructele si strecuram printr-o pinza, storcand-o. Filtram si turnam in sticle.
Alte retete utile si placute:
– Vin din coacaze: lasam sa se macereze boabele trei zile, in vin rosu. Apoi, strecuram printr-o sita si amestecam cu un sirop de zahar, la cald.
– Crema de coacaze: se pun boabele uscate intr-o sticla, alternand cu straturi de zahar pudra. Astupam sticla si lasam sa se macereze mai multe luni, clatinand sticla din cand in cand. Continutul se filtreaza si rezulta un lichior cu o aroma delicioasa. Trebuie sa socotim 5-6 sticle pline cu boabe pentru a obtine o sticla de crema.
Comentariile sunt închise.