Arborele Sephirotic

In filosofia anticilor (fiii Luminii din Atlantida, dacii, egiptenii, evreii etc), Arborele Sephirotic (Arborele cabalistic al lui Sephirot) este o reprezentare simbolica a Creatiei si a unui sistem de energii psihofizice existente atat in fiintele omenesti cat si in intreg Universul.

Structura sa (trunchi si ramuri) semnifica simbolicul si misticul, prezentul si trecutul, fizicul care se dezvolta spre energetic trecerea de la intuneric la lumina. Este considerat arborele vietii si al cunoasterii, parte din trupul lui Dumnezeu, iar ramurile sale sunt legaturile intre El si manifestarile Sale.

Cele zece raze luminoase ale Arborelui lui Sephirot, deci, cele zece raze divine, care scanteiaza precum safirul, sunt definite ca un spectru de energii si forte ce sustin lumea existenta. Sephirotul, in combinatie cu literele alfabe­tului sacru, constituie poarta de acces catre tainele Creatiei, cea care da nastere lumii materiale.

In primele sisteme ezoterice, care reprezinta temelia tuturor religiilor din lume, de la inceputuri pana la aparitia islamului, este mentionat Arborele Adevarului – echivalent Arborelui Sephirotic. Accacia este arborele sacru la egipteni, bananul – la indieni, stejarul la daci si celti, mes­teacanul – la rusi.

In experientele pe care le derulam pe Terra trebuie sa tinem cont de urmatoarele:
– Arborele Sephirotic este reprezentarea fiecaruia dintre noi;
– originea si identitatea lui sunt pur spirituale;
– in initierile noastre oculte am fost prin Atlantida, Egipt, Dacia; prin urmare suntem propriul urmas si propriul stramos;
– fiecare om se construieste pe sine dupa cata iubire isi ofera;
– arborele Sephirotic este un bun individual si colectiv, teres­tru si extraterestru si nu poate fi monopolizat deoarece este o mostenire divina;
– ratiunea propriei identitati este propria limita de cunoas­tere si iubire (Egoul);
– arborele Sephirotic isi revarsa esenta si potenta in materie, in toate regnurile existente, dar omul, aflandu-se pe cea mai inalta treapta de evolutie, poate face propriul salt in constiinta;
– fiecare dintre noi este un germene de constiinta in con­tinua dezvoltare, adica, la nivel de esenta, fiecare, impreuna cu Dumnezeu, este unul, dar, la nivel de constiinta divina, este doar candidat la dumnezeire.

Pentru a se putea intra mai usor in rezonanta cu ierarhiile de lumina, care constituie partea din Pomul Vietii ce fructifica esenta cunoasterii binelui, se fac zece rugaciuni ezoterice. Ele poarta numele de invocatie-comunicare, se fac pentru fiecare sefira (sfera) in parte si trec prin cate cinci tipuri de meditatie.