Totul despre cafea: cat trebuie sa consumam, pentru a nu ne periclita sanatatea

cafea 50Crescand, de preferinta in zonele tropicale, cel mai bine la altitudini intre 800-2 000 m, dupa specie, cultura cafelei se bucura de una dintre cele mai mari ingrijiri. Se folosesc numeroase specii de Coffea, dar cele mai utilizate sunt Coffea arabica, C. robusta, C. liberica, C. excelsa, ale carei flori dau o esenta foarte apreciata in parfumerie. Fructele de cafea, de culoare rosie, au aspectul unei cirese, cu o pulpa dulce, malaioasa. Samanta contine doua cotiledoane care reprezinta cafeaua boabe, pe care o consumam.

Prajirea cafelei

La inceput, aceasta venea in Europa, sub forma fructelor ca atare, nedecorticate, sau a semintelor invelite de un tegument membranos, argintiu. Totdeauna insa neprajita. Prajirea (torefierea) care, la inceput era realizata de fiecare consumator in parte, cere un regim termic foarte riguros, deoarece de acesta depinde calitatea cafelei pe care o bem. Mirosul si gustul placut al cafelei apare catre 185°C, cand se formeaza cafeona, un ulei volatil greu, brun, aromat, cu astfel de calitati, incat numai urme din acesta poate aromatiza mai multi litri de apa. Peste 185° se constata o degajare abundenta de substante gazoase, iar peste 240°C mirosul si gustul devin neplacute. Deci, daca nu era suficient de bine prajita, cafeaua nu poseda aroma cunoscuta, iar infuzia obtinuta din aceasta arc un gust aspru, este tulbure si putin aromata. Prea arse, boabele de cafea vor furniza o infuzie neagra, amara si tot atat de putin aromata, prin disparitia cafeonei. Prajirea trebuie astfel condusa ca torefierea sa ajunga pana in centrul bobului, dar fara a carboniza exteriorul sau.

Cum trebuie preparata cafeaua

In prezent, cafeaua este conditionata si torefiata in instalatii in intregime mecanizate, astfel ca tot procesul sa fie perfect controlat din punct de vedere al regimului termic. In ceea ce priveste atit de consumata bautura neagra, si aici exista o serie de conditionari de care toata lumea are cunostinta. Astfel, se recomanda pentru infuzia de cafea, o proportie do 10-12 g la 100 g de apa. Cel mai adesea, se utilizeaza pentru baut, o cantitate de 5,5 g%, in medie. Este cu totul contraindicata „darea in fiert”, dupa adaugarea pulberei de cafea, o data sau de doua ori. In felul acesta, datorita fierberii, o parte din cafeona volatila dispare din bautura. Cel mai recomandabil este sa se foloseasca, pentru infuzare (se adauga cafeaua in apa fierbinte, se acopera vasul cu un capac si se lasa cateva minute), o apa la 75°C, cand dupa depunerea „zatului”, se obtine un lichid limpede, parfumat, o carei aroma nu este influentata de o serie de substante solubile in apa la temperaturi mai ridicate. Dupa metoda „turceasca”, pulberea de cafea, foarte fina, se ingera o data cu lichidul. Cea mai gustoasa cafea se prepara cu apa distilata.

Cat trebuie sa bem?

Cat priveste efectul cafelei asupra organismului, s-au efectuat numeroase experimentari si exista sumedenie de pareri si teorii. Luata in doze rezonabile, cafeaua constituie un bun stimulent al sistemului nervos central, actiune insotita de un usor efect tonic cardiac si diureza. Aceste actiuni se atribuie cafeinei continuta de boabele de cafea. Cafeaua prajita, pentru consum, contine intre 1 si 2 g% cafeina. Cafeaua verde este mai bogata. Cafeaua instant contine 3—4%, pe cand cea decofeinizata mai pastreaza circa 0,3% g cafeina.

O ceasca obisnuita de cafea contine in jur de 0,1% cafeina, doza uzuala zilnica fiind de 0,1—0,3 g. In aceste conditii, luata chiar si ca medicament, cafeaua asigura starea de veghe si o activitate mentala crescuta. Exista insa si numeroase exceptii. Se citeaza cazuri de persoane la care s-a constatat cofeinism (cofeinomanie) chiar la patru cesti de cafea pe zi. Altii pot suporta, insa, foarte bine, 1,5-1,8 g zilnic, adica 18 cesti de cafea.
Se spune ca Voltaire putea sa bea pana la 60 cesti de cafea pe zi, fara nici un inconvenient, pe cand Balzac, si el un mare bautor de cafea, acuza, din aceasta cauza, tulburari cardiace grave.

Riscurile cafeinei

Cafeaua verde, pulverizata si preparata sub forma de macerat, era folosita in trecut, ca antireumatic si anti- gutos. In exces, cafeaua poate provoca hiperlipoproteinemie (efect sinergie cu fumatul), ceea ce constituie un factor de risc pentru boala coronariana, provoaca tulburari de ritm cardiac, hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, chiar hiperglicemie si diabet. Poate avea efecte nefavorabile la femeile gravide, dar fara a se constata teratogenitate si poate provoca frigiditate. Bernard le Bovier de la Fontenelle (1657-1757), scriitor francez, nepotul lui Corneille, secretar perpetuu al Academiei de Stiinte franceze, foarte apreciat, era un mare bautor de cafea, si a trait o suta de ani!

Numai 10 g cafeina poate provoca moartea la un adult normal.

Cafeina, ca substanta, este asociata in terapeutica, cu analgezice, aspirina si codeina, sau cu alcaloizii din cornul de secara pentru tratamentul migrenelor. Aceasta ultima actiune a fost pusa in evidenta de hipertensivii care sufereau de migrene, erau tratati cu alcaloizi ergotinici, dar care erau, totodata, si bautori de cafea. Ca un fapt inedit, cu ocazia campionatului mondial de fotbal de la Londra, comisia antidrog, luand si cafeaua in discutie, a limitat numarul de 20 de cafele pe zi, maximum admis pentru sportivi. Fata de aceasta situatie, echipa lui Pele a ripostat cerand un „tain” de cel putin 30 de cafele. In orice caz, reactia la cafea si cafeina arata mari diferente individuale, astfel ca fiecare este bine sa-si stabileasca dozajul propriu, conform comportarii personale in diverse situatii.

Leave a Reply