Stresul sta la baza cancerului si a bolilor grave de inima! Evitati-l si veti fi mai sanatosi!

stres boliLegatura dintre psihic si inima

Savantii au descoperit ca stresul afecteaza inima. Acest aspect este foarte bine descris de Cynthia Medich, specialist in probleme cardiovasculare si cercetator la Institutul de Medicina Psihosomatica, Facultatea de Medicina Harvard si Spitalul Deaconess New England, Boston (SUA). Medich afirma ca stresul provoaca eliberarea in sange a doua tipuri de hormoni: corticosteroizi si catecholamine. Acesti hormoni declanseaza o cascada de transformari in trup, inclusiv agregarea intensa de trombocite (tendinte de coagulare ale sangelui), presiune crescuta in artera coronara, presiune mare a sangelui in general, nivel crescut de glucoza si lipide, batai rapide si puternice ale inimii si, paradoxal, o contractare a arterelor coronare. Pe scurt, toate solicitarile asupra inimii sporite.

Din aceasta perspectiva, e usor de observat ca indivizii supusi stresului pe baze cronice sunt amenintati de boli cardiace. Aceasta legatura a fost foarte bine ilustrata intr-un studiu asupra personalului traficului aerian, implicati intr-o astfel de meserie foarte obositoare, la care hipertensiunea apare de cinci ori mai frecvent decat in general.

Printr-un alt studiu s-a descoperit o metoda de anticipare a hipertensiunii si bolilor cardiace. Au fost analizati 1100 adulti pe parcursul a douazeci de ani. Cei care la inceputul studiului erau angoasati, doua decenii mai tarziu deveneau hipertensivi. Un studiu de opt ani asupra unui numar de peste trei mii de oameni a descoperit ca cei cu comportament de tip A erau de doua ori mai expusi la bolile cardiace coronare decat cei cu tip B.

Starea depresiva s-a observat ca afecteaza foarte rau inima. Un studiu asupra unor pacienti care avusesera boli cardiace a mentionat ca cei depresivi erau de opt ori mai expusi tahicardiei ventriculare decat ceilalti. Tahicardia ventriculara este o boala care se manifesta prin ritmuri anormale, chiar mortale ale inimii.

Un studiu de zece ani urmarea rata mortalitatii la pacienti care suferisera atacuri cardiace. Cei care aveau stari depresive minore sau majore erau de 3, 4 ori mai amenintati cu moartea pe perioadele urmatoare. Rata mortalitatii la pacientii depresivi cu foarte putine contacte sociale era deosebit de mare: 90% mureau. Un studiu asupra unui numar de 194 de pacienti cu atac de cord, care nu beneficiau de sprijin afectiv de la prieteni ori rude, a aratat ca acestia erau de trei ori mai expusi mortii in sase luni decat cei sustinuti.

Psihicul si sistemul imunitar.

Pe langa faptul ca afecteaza inima, s-a constatat ca schimburile chimice ale reactiei la stres impiedica activitatea sistemului imunitar. Acest lucru este ilustrat de studiul asupra efectelor stresului datorat examenelor la studentii facultatii de medicina, unde s-a observat o reducere semnificativa a activitatii naturale a celulelor ucigase si a numarului acestora (celulele ucigase sunt esentiale in lupta impotriva virusilor si celulelor canceroase). De asemenea s-a observat un procent scazut al numarului de celule T in sange (celulele care provoaca reactia imunitara in lupta impotriva infectiilor).

Printr-un studiu asupra unor indivizi recent divortati s-a constatat ca la cei care au dorit divortul sistemul imunitar functiona mai bine decat la cei care nu-l dorisera. Printr-un studiu despre efectele stresului asupra imunoglobulinelor salivare A (Ig-SA, anticorpii care lupta impotriva infectiilor bucale si a celor din gat) s-a observat ca certurile zilnice, frecvente erau asociate cu nivele foarte scazute de Ig-SA. Efectele erau mai putin grave la cei cu simtul umorului. Acest lucru arata ca simtul umorului poate contracara excesele negative ale stresului asupra sistemului imunitar.

Studiile au aratat ca starea depresiva poate avea efecte negative asupra sistemului imunitar. Intr-un spital de psihiatrie s-a comparat activitatea naturala a celulei ucigase la pacientii depresivi cu cea a schizofrenicilor si a celor care faceau parte din personalul spitalului. Pacientii cu tulburari depresive majore aveau o activitate a celulei ucigase mult mai scazuta decat la schizofrenici sau la membrii personalului.

132 de studenti de colegiu au fost implicati intr-un studiu pentru determinarea efectelor sentimentelor pozitive asupra nivelelor Ig-SA. Jumatate din ei au urmarit un documentar morbid despre lupta pentru putere din timpul celui de-al doilea razboi mondial, in timp ce jumatatea ramasa urmarea un film despre Maica Tereza, calugarita romano-catolica devotata binefacerilor in Calcutta. La cel din urma grup s-a observat o crestere considerabila a concentratiei Ig-SA, indicand o activitate imunitara superioara.

Cercetatoarea Lidia Temosoc a studiat factorii psihologici asociati aparitiei melanomului malign. Printre altele, ea a descoperit ca exprimarea sentimentelor era direct legata de grosimea tumorilor si de evolutia bolii. Printre descoperirile majore ale studiilor Lidiei Temosoc se numara si urmatoarele:

* Pacientii care isi exprima mai usor sentimentele au tumori mai subtiri, care dau nastere mai greu celulelor canceroase;
* Cu cat pacientul isi exprima mai usor sentimentele, cu atat numarul limfocitelor (celule imunitare) ce invadeaza baza tumorii este mai mare;
* Pacientii care isi exprima greu sentimentele au tumori mai groase, care determina mai usor celule canceroase;
* Pacientii care se exprima mai greu au relativ putine limfocite la baza tumorilor.

One Response

  1. Pingback: Stresul sta la baza cancerului si a bolilor grave de inima! Evitati-l si veti fi mai sanatosi! - REVISTE 23 nov. 2013

Leave a Reply