Povestea unei femei atee, care, dupa ce muri pe masa de operatie, a ajuns sa viziteze iadul. Ce-a vazut acolo, a ingrozit-o…

Barnaul este un oras situat in Rusia, in sudul Siberiei, avand in prezent 600.000 de locuitori. Acolo, in anii comunismului, a trait o femeie atee, pe nume Claudia, care, dupa o experienta tulburatoare in apropierea mortii, s-a transformat intr-o ferventa crestina. Iar povestea ei a fost prezentata de parintele Marcu, de la Manastirea Sihastria Neamt, care a vizitat Barnaul inainte de 1989.

Femeia a suferit de cancer 3 ani; in 1965, dupa ce-a fost operata de 2 medici, a murit pe masa de operatie. Insa, se pare ca nu a fost decat o “moarte aparenta”, caci femeia, ulterior, se trezi la viata, totul fiind o mare minune.

Dupa ce-a fost dusa la morga, sufletul femeii, desprins de trup, isi putea privi propriul corp neinsufletit. Claudia povesteste: “Apoi m-au acoperit cu un cearsaf pana la piept. In acest moment a intrat fratele meu cu baiatul meu, Andrusa. Fiul meu, apropiindu-se, m-a sarutat pe frunte si a izbucnit in plans, spunandu-mi: „Mamico, de ce ai murit? Eu sunt inca mic, cum voi trai fara tine?” Eu l-am imbratisat si l-am sarutat, dar el nu m-a bagat in seama. I-am vazut pe toti cum plangeau”.

Apoi, femeia povesti cum simti ca se departeaza de locurile familiare si incepu sa zboare catre un alt taram. Acolo, Claudia intalni o faptura, care era Domnul, si care ii spusese: “Intoarce-te inapoi pe pamant, ai venit prea devreme. M-am săturat de hulele ei împotriva Mea si de viata ei necurata. Am vrut sa o sterg de pe fata pamantului fara niciun fel de pocainta, dar tatal ei M-a rugat mult”. Apoi Domnul i-a spus lui Claudia: „Trebuie sa-ti arat toate locurile pe care le-ai meritat”. S-o lasam pe femeie sa povesteasca groaza de care a avut parte:

“Intr-o clipa m-am pomenit in apa, iar pe mine s-au urcat niste serpi lungi de foc, infricosatori, cu limbile de foc, si alte taratoare care scoteau un miros nesuferit. Acesti balauri s-au urcat pe mine, s-au infipt in mine, mi s-au urcat pe grumaz. Tot felul de viermi mai grosi decat degetul si lungi de un sfert de metru, ce aveau coada, iar pe coada aveau ace, treceau pe partea dinapoi si dinainte, in nari, in ochi, in gura, infigandu-se si ei in mine. Erau groaznici, insuportabili. Am inceput sa tip cu putere, nu cu vocea mea, dar acolo nu exista mila si ajutor de la nimeni.

Tot acum a aparut si o femeie care a murit din cauza unui avort. Ea a inceput sa tipe, sa ceara mila de la Dumnezeu, insa i s-a raspuns: „Cum ai trait pe pamant fara sa Ma chemi pe Mine in ajutor? Tu ai omorat copii in pantecele tau si ai sfatuit pe oameni ca nu trebuie sa aiba copii, ca sa nu-i atinga saracia. Pentru Mine nu sunt copii de prisos. Eu tuturor le dau cele de trebuinta, la Mine sunt multe locasuri”.

Atunci Domnul mi-a zis: „Eu ti-am dat boala ca sa te pocaiesti, iar tu ai trait pana la sfarsit hulindu-ma pe Mine. Nu M-ai recunoscut pana ai ajuns aici. Nici Eu nu te recunosc. Vezi ce cale ai ales in viata? O cale nedreapta. Ce-ai realizat? Pe copil l-au dus la casa de copii, iar sufletul tau pacatos a venit aici. Ai slujit unui idol si i-ai adus jertfe, iar acum ceri sa te slobozesc de pedeapsa. Te duceai la cinematograf si la dansuri, dadeai banii lui satana, iar in Biserica lui Dumnezeu nu voiai sa mergi. Eu am asteptat sa te trezesti din pacate si sa te pocaiesti”.

Femeia isi continua drumul in lumea infernului, ajungand in tartar, care este mai rau decat iadul: “Acolo am vazut fum si foc. Spre mine au alergat demonii cu zapisele. Imi aratau toate pacatele si faptele mele cele rele si-mi ziceau: „Iata, noi am scris aici ca tu ne-ai slujit noua pe pamant”. Si eu insami am citit pacatele mele si faptele mele cele rele, care erau scrise cu litere mari. Si m-am speriat de faptele mele. La diavoli era un foc care zbura in sus si deodata a inceput sa ma bata peste cap si s-au infipt in mine scanteile de foc. Dar vai, numai eu auzeam gemetele slabe ca un fel de piuit de puisori ale celor pacatosi. Ei cereau apa sa bea. Cand lumina focul, ii vedeam pe toti. Erau ingrozitor de slabi si de chinuiti si imi spuneau: „Iata, ai venit si tu aici la noi, prietena. Acum vei trai cu noi. Noi am trait pe pamant si n-am iubit pe nimeni, numai ne mandream si ii huleam; tagaduind pe Dumnezeu, slujeam celor lepadati de Dumnezeu”. Eu m-am inspaimantat foarte tare si m-am cutremurat de groaza. Mi se parea ca ma gasesc acolo de un secol si aveam o stare foarte apasatoare. Iar ei continuau sa-mi spuna: „Tu vei fi cu noi, tu vei trai si te vei chinui in vecii vecilor ca si noi” (…) Cand am fost in iad, diavolii imi dadeau sa mananc viermi vii si morti. Acestia erau unsurosi, descompusi si puturosi. Eu strigam si spuneam: „Cum sa mananc?” Iar ei mi-au raspuns: „N-ai tinut post cat ai trait pe pamant si ai mancat carne, dar tu n-ai mancat carne, ci viermi, si aici tot viermi ai sa mananci”. In loc de lapte, imi dadeau sa mananc tot felul de spurcaciuni.

Femeia spune ca pana la urma a fost salvata de Maica Domnului din iad, care i-a spus sa se reintoarca pe Pamant si sa se pocaiasca. Apoi, femeia se trezi din morti, pe 23 februarie 1965, la ora 9 dimineata. A fost o adevarata minune ca a inviat, ea trebuind sa fie moarta. A sfidat toate legile naturii si medicinii. Directorul Institutului de Medicina s-a mirat, spunand ca acesta este un caz unic in medicina universala.

 

2 Comments

Leave a Reply