Grifonul reprezinta simbolul puterii si intelepciunii… dar, este Satana pentru crestini!

grifonGrifonul este o pasare fabuloasa cu cioc si aripi de vultur, iar trupul de leu. Grifonul din emblematica medievala tine atat de simbolismul leului, cat si de cel al vulturului, ceea ce pare a insemna o sporire a naturii sale solare. In realitate, el este legat atat de pamant, cat si de cer, ceea ce-l face un simbol al celor doua naturi – umana si divina – ale lui Hristos. Grifonul mai evoca si indoita insusire divina a fortei si intelepciunii.

Daca vom compara simbolistica specifica vulturului cu cea a leului, putem spune ca grifonul stabileste legatura dintre puterea terestra a leului si energia celesta a vulturului. El se inscrie astfel in simbolistica generala o fortelor mantuitoare.

Grifonul a fost pentru stravechii evrei simbolul Persiei – care o folosit mult aceasta figura – si deci al doctrinei care caracterizeaza acest spatiu: stiinta Magilor sau doctrina lui Zoroastru asupra celor doua principii fundamentale, Binele si Raul. Desi dublul simbolism solar leu-pasare este subliniat in mod special, el ramane totusi apropiat de cel al leului si leoaicei, animale de incalecat si simboluri ole zeitei Shakti.

Cu toate acestea, potrivit unei traditii crestine, mai tarzii poate decat precedenta, grifonul este interpretat intr-un sens defavorabil… natura sa hibrida ii rapeste independenta si nobletea unuia si a celuilalt (vulturul si leul). El reprezinta mai degraba forta salbatica. In simbolistica crestina, grifonul reprezinta o imagine a demonilor, in asa masura incat, pentru scriitorii sfinti, este sinonima cu Satan. In domeniul civil insa, grifonul desemneaza forta cea mai inalta, pericolul iminent.

La greci, grifonii sunt asimilati monstrilor ce pazesc comorile din tara hiperboreenilor, supravegheaza craterul umplut cu vin al lui Dionysos si ii infrunta pe cautatorii de aur din munti. Ei simbolizeaza forta si vigilenta, dar si obstacolul ce trebuie invins pentru a ajunge la comoara.

Leave a Reply