S-a descoperit data si ora exacta a invierii lui Iisus: duminica, 5 aprilie, anul 33, ora 4 dimineata. Cum s-a ajuns aici?

Misterul mortii si invierii Mantuitorului a cucerit inimile crestinilor din toate timpurile. Considerata Sarbatoarea Sarbatorilor din calendarul crestin, invierea este minunea pe care se intemeiaza credinta a milioane de oameni. Dar, de-a lungul istoriei, multi s-au indoit de autenticitatea miracolului. S-au intrebat cat de veridic este actul invierii, cand si cum s-a petrecut. Folosind datele biblice, cele astronomice si istorice, un cercetator roman a reusit sa spulbere orice indoiala asupra rastignirii, calculand data si ora exacta ale mortii si invierii Manuitorului.

O pasiune nascuta la Brasov

Vasile Turcu, membru al Academiei de Stiinte din New York si economist in Sebes, judetul Alba, a descoperit momentul exact a mortii pe cruce a Mintuitorului prin calcule matematice. S-a folosit de Biblie, harti astronomice, enciclopedii istorice, precum si controversata „Evanghelie dupa Petru”, gasita intr-un mormant din Egipt.

Informatii putine

Teoria lui Turcu nu ar fi fost posibila fara ajutorul unor specialisti. „Asa ca i-am contactat pe astronomii de la Observatorul Astronomic din Cluj si le-am spus ce date am nevoie de la ei. M-au ajutat si, impreuna, am adus lumina in ceea ce priveste viata Mantuitorului, momentul Nasterii, al mortii si al invierii Lui”, explica Turcu. El a pornit de la faptul unanim recunoscut ca, asa cum spun Evangheliile, Isus a fost rastignit de Pastele evreiesc, care a cazut intr-o zi de vineri. S-a intrebat daca nu cumva poate afla anul, ziua, ora rastignirii.

„Pavel, marele ideolog al crestinismului, care nu l-a cunoscut pe Isus, a scos din circulatie o multime de informatii, atat de utile pentru cercetatorul de azi. Iata de ce stradania de a afla cu exactitate ziua, luna si ora la care s-au petrecut martiriul si invierea Domnului este extrem de dificila”, spune cercetatorul.

O singura data certa

Turcu crede ca evanghelistii au consemnat doar acele amanunte care indemnau la credinta, omitand datele concrete. Nici alte izvoare ale vremii nu vorbesc de ora si data crucificarii. Cronicarii evrei, care au descris istoria templului din Ierusalim, nu pomenesc de „ruperea in doua a catapetesmei”. Pliniu cel Batrin, autorul „Istoriei naturale”, care a calatorit prin tarile Palestinei, a inchinat un capitol intreg eclipselor solare, dar nu aminteste nici un cuvint despre „intunericul” descris de evanghelisti.

„In luna intai, in ziua a patrusprezecea a lunii, catre seara, sunt Pastile Domnului”, a randuit Moise pentru poporul evreu, celebrand astfel iesirea de sub robia egiptenilor, care a tinut 430 de ani. Aceasta era singura data concreta de la care a plecat Turcu in cercetarile lui.

Intre anii 26 si 36

Concret, Pastele evreisc se tine la prima luna plina, dupa echinoctiul de primavara. „Deci, ca sa aflam cind a fost rastignit Iisus, trebuie sa cautam data echinoctiului de primavara si fazele Lunii, in jurul acelui eveniment cosmic. Dar in care an?”, se intreaba Vasile Turcu. Luand in considerare faptul ca Iisus a fost dus mai intai la Anna, apoi la ginerele acestuia, Caiafa, cercetatorul roman a dedus ca acest lucru nu se putea intampla mai tarziu de anul 36, deoarece Caiafa a fost mare preot intre anii 18 si 36. Pilat din Pont a fost procurator al Iudeii intre anii 26 si 36. Astfel, intervalul de timp al crucificarii s-a redus la 10 ani: 26-36.

Calculatorul a gasit data

Vasile Turcu a coroborat textele biblice cu datele obtinute de cercetatorii de la Observatorul Astronomic din Cluj. Dr. Tiberiu Oproiu si dr. Liviu Mircea calculasera ca in primavara anului crucificarii lui Iisus au avut loc o eclipsa de luna si una de soare la interval de numai doua saptamani. Folosind programul „Jean Meeus”, care indica anii producerii eclipselor de luna si de soare, clujenii au cautat prima vineri cu luna plina intre anii 26 si 35. Aceasta a cazut vinerea numai in anii 30 si 33. In anul 30, echinoctiul de primavara a fost in 23 martie, joi, iar prima luna plina in 7 aprilie, vineri. In 33, prima luna plina a fost vineri, 3 aprilie, dupa echinoctiul din 22 martie, duminica. In anul 30, in lunile martie si aprilie nu au fost eclipse vizibile de la Ierusalim sau Iudeea. In schimb, in anul 33 a fost o eclipsa totala de soare, in 19 martie (joi), maximul ei fiind la ora 15,24, si o eclipsa partiala de luna in 3 aprilie (vineri), intre orele 17,51 si 20,42, ambele vizibile din Ierusalim si Palestina.

3 aprilie 33

Contand pe acest argument stiintific, Vasile Turcu a ajuns la concluzia ca Iisus a fost crucificat in ziua de vineri, 3 aprilie, anul 33. Deci, a inviat catre dimineata zilei de duminica, 5 aprilie, anul 33. Descoperirea nu vine in contradictie cu Biserica Crestina. Exegetii Bibliei considera si ei ca Iisus a fost crucificat in intervalul de ani 30-33. Cercetatorul a mers mai departe cu calculele, incercand sa afle si ora exacta a crucificarii si mortii Mantuitorului.

Locuitorii vechii Palestine numerotau orele incepand cu rasaritul soarelui. Trebuia calculat la ce ora a rasarit soarele la Ierusalim, in ziua de 3 aprilie. Astronomul Csillik Iharka a aflat ca in ziua de 3 aprilie, la Ierusalim, soarele a rasarit la ora 5,27 si a apus la 17,57. Deci ceasurile scrise in Evanghelii se socotesc incepand cu ora 5,27.

N-a fost eclipsa

Marcu a scris: „Iar cind L-au rastignit, era ceasul al treilea”. Vasile Turcu rectifica, dupa calculele astronomilor, spunand ca Isus a fost crucificat in jurul orei 8,27. Primii trei evanghelisti au relatat ca de la ceasul al 6-lea pina la ceasul al 9-lea s-a facut intuneric peste tot Pamantul. Luca a adaugat: „Cind soarele s-a intunecat”. Inseamna ca de la ora 11,27 pina la 14,27 a fost o eclipsa de soare, Iisus fiind pe cruce. Legat de acest eveniment astronomic, Vasile Turcu s-a intrebat cum e posibil sa se produca o eclipsa solara pe luna plina? Fiind Pastele evreiesc, era si luna plina, iar eclipsele de soare se produc numai pe luna noua. „Asadar, cind Iisus era pe cruce nu putea sa se produca o eclipsa de soare”. El nu-i contesta pe evanghelisti, care au spus ca intunericul a fost de la ceasul al 7-lea (ora 13) pana la ceasul al 10-lea (ora 16), dar crede ca evenimentul s-a produs cu doua saptamani inainte de crucificarea lui Isus.

Neconcordante

Vasile Turcu explica inadvertenta dintre relatarile celor 4 evanghelisti si realitatea astronomica prin aceea ca Evangheliile au fost scrise mult mai tarziu, si e posibil ca memoriile apostolilor sa fi fost alterate. In plus, nu aveau pregatire stiintifica. Conform unor surse istorice, Evangheliile au fost scrise intre anii 36 si 95 (dupa teologia crestina), in jurul anului 150 (dupa I.A. Lentmann si scoala mitologica), intre anii 100 si 125 (dupa A. Loisy si scoala mini-istorista) sau intre anii 50 si 100 (dupa Zenon Kosidowski).

„Se vede ca fiecare evanghelist s-a inspirat din alte surse si povestiri transmise din gura in gura. Citeodata, pentru dramatizarea naratiunii ori pentru scoaterea in evidenta a vreunei teze, adaugau produsul propriilor imaginatii”. Asa se explica de ce Ioan nu a pomenit nimic de eclipsa, in timp ce Petru amintea ca intunericul a fost atat de mare, incat oamenii mergeau prin Ierusalim cu lampile aprinse.

Eclipsa de luna

Cercetatorul este de parere ca cei 3 evanghelisti au descris eclipsa de soare din 19 martie anul 33, iar cu trecerea anilor, momentul crucificarii s-a suprapus eclipsei in memoria colectiva. „Un argument in plus pentru sustinerea tezei de mai sus este si faptul ca, atunci cind Iisus a fost introdus in mormantul lui Iosif din Arimateea, a inceput o eclipsa partiala de luna. Ea a inceput la 17,51 si s-a sfarsit la 20,42, deci tot 3 ore, cat au scris si evanghelistii. Numai ca au incurcat eclipsele intre ele”, afirma omul de stiinta. Folosind o alta metodologie de calcul, Teres Agoston, in „Biblia si astronomia”, a ajuns aproximativ la aceleasi concluzii.

15, ora Ierusalimului

In timp ce Isus isi dadea duhul pe cruce, a avut loc si un cutremur puternic, in timpul caruia „catapeteasma templului s-a sfasiat in doua, de sus pana jos”. Prof. I. Breahna, de la Observatorul Astronomic Iasi, a emis o teorie stiintifica potrivit careia probabilitatea maxima de a se produce cutremure este in timpul fazelor de luna noua si luna plina.

„Cind Isus a fost crucificat, am avut exact faza de luna plina”, a constatat Vasile Turcu. Moartea lui Iisus este confirmata si in Coran: „Dumnezeu zise: O, Isuse, voi sa Te las sa mori si sa Te ridic la Mine si sa Te mintuiesc de cei necredinciosi, iar pe cei ce Ti-au urmat voi sa-i pun peste cei necredinciosi pina la ziua invierii, atunci va veti intoarce la Mine, iar Eu voi judeca certurile dintre voi”. In Noul Testament se spune ca Iisus a baut otet si a zis: „Savirsitu-s-a”, apoi a murit.

Vasile Turcu crede ca aceasta nu putea dura mai mult de 20 de minute. „Cred ca nu gresesc daca apreciez ca Iisus a murit la ora 15, plus-minus 5-10 minute. Iar seara, deci in jurul orei 18, l-au ingropat. Este vorba de ora legala a Ierusalimului. Pentru Bucuresti, la aceste ore se mai adauga 27 de minute”, explica cercetatorul.

Iesirea din mormant

Marcu a spus: „Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, si Salomeea, dis-de-dimineata, pe cand rasarea soarele, au venit la mormant”. Vasile Turcu a calculat ca mironositele au venit cel mai devreme, la ora 5,25, si au gasit mormantul gol. A facut apel din nou la Evanghelia dupa Petru, gasita in Egipt, pe care o considera mai apropiata de adevarul istoric, deoarece a fost scrisa inaintea celorlalte 4. Iata un fragment referitor la inviere: „Si iata ca in noaptea de simbata catre duminica, in vreme ce soldatii faceau de straja cite doi cu schimbul, se facu un zgomot in ceruri. Si au zarit cerul deschis si doi barbati care coborau din el in mare stralucire si se apropiau de mormint. Dar iata piatra cu care s-a inchis intrarea, ca se rostogolea singura si ca se da la o parte. Mormantul se deschise si cei doi tineri intrara in el. (…) Au zarit din nou trei barbati iesind din mormant: doi tineri il tineau pe al treilea, iar crucea venea in urma lor. Capetele primilor doi atingeau cerul, iar capul celui pe care-l duceau depasea cerul”.

A inviat la 4 dimineata

Vasile Turcu a cautat o explicatie a acestui episod biblic. Dar nu a gasit una convingatoare. Pentru cei doi care l-au insotit pe Mantuitor nu vrea sa se hazardeze cu ipoteze. Dar a descoperit altceva. Se stie ca mormintul lui Iisus era pe Golgota, iar zidurile Cetatii Ierusalim cu 80 m mai la vale. Martorul ocular nu putea fi mai aproape de 120 de metri de mormant, acolo unde era poarta de acces in cetate. Ca sa vada cele trei siluete, luna trebuia sa fie pe directia Sud-Vest catre Vest. Luna plina din acea simbata a fost la ora 4 pe directia Sud-Vest catre Vest. Turcu e convins ca Iisus a iesit din mormint la ora 4. A mai observat ca Iisus era mai inalt cu un cap ca tovarasii sai, din moment ce depasea discul lunii, din spatele lor. Masurind distantele, „tragem concluzia ca Iisus avea 1,80-1,90 m inaltime, iar ceilalti numai 1,60-1,70 m”. Concluzia acestui studiu este ca „Iisus a inviat in ziua de duminica, 5 aprilie, anul 33, in jurul orei 4 dimineata. Deoarece acum am trecut la ora oficiala de vara, ora 4 a devenit ora 5 dimineata”, spune cercetatorul.

Preotii crestini nu sunt de acord

Preotii crestini nu sunt de acord cu teoria lui Turcu. Daca Iisus s-ar fi nascut, cum sustine cercetatorul, in anul 7 i.Chr. (data obtinuta in urma unor calcule asemanatoare, realizate tot cu sprijinul astronomilor din Cluj), si ar fi murit in anul 33, ar insemna ca a trait 38 de ani si 4 luni. Predicarea in sinagoga la evrei nu era permisa inaintea implinirii virstei de 30 de ani. Iar Evangheliile precizeaza ca, de la momentul inceperii vietii publice a Mintuitorului, au trecut 3 sarbatori ale Pastilor. Deci, nu putea sa aiba mai mult de 33 de ani in momentul rastignirii.

„Popii mi-au adus fel si fel de critici, dar sint nefondate. Pentru ca eu aduc argumente exacte, stiintifice, bazate pe calcule astronomice, care pot fi verificate de oricine”, crede cercetatorul. Rezultatele descoperirilor lui sunt fascinante.