Vindecatorul Tombak Mihail, in cartea sa „Vindecarea incurabilului”, ne spune despre un caz foarte grav si cum l-a vindecat. O pacienta de 39 de ani fusese diagnosticata cu cancer la pancreas; in decursul a 6 luni, ea suferise doua operatii si era foarte slabita – i se dadusera cel mult 2-3 luni de viata, atunci cand veni la vindecator. Avea permanent o temperatura de 38-39 grade Celsius, iar vitalitatea i se ducea vazand cu ochii.
Cum s-a vindecat femeia? A urmat un tratament in mai multi pasi.
Primul pas in tratament a fost o curatare a intestinului gros prin folosirea clismei. Metoda a fost introdusa prima oara in 1946, de catre dr. Max Gerson, medic american. Multi doctori din zilele noastre considera clisma drept o metoda depasita si in cele din urma utilizarea ei in tratarea cancerului a fost abandonata, apoi uitata.
Esenta acestei metode consta in efectuarea a 6-8 clisme pe zi. Solutia de irigare consta in 1,5 litri de apa fiarta, racita pana la 38 de grade Celsius, amestecata cu 3-4 lingurite de suc de lamaie si o cana de suc de sfecla. Numarul clismelor din prima etapa depinde de starea pacientului – cand cazul este mai grav, se aplica mai multe clisme. In etapa urmatoare, se aplica o clisma pe zi sau o data la doua zile, pana cand pacientul va incepe sa aiba scaune spontane.
Efectul terapeutic al acestei proceduri se poate explica astfel: curatarea intestinului ajuta la eliminarea toxinelor produse de celulele canceroase in decursul procesului lor metabolic. Daca aceste toxine nu sunt eliminate, ele intra in fluxul sangvin si sunt transportate peste tot prin corp, blocand mecanismele de autoreglare ale organismului si conducand la moarte.
Al doilea pas – o alimentatie formata doar din cereale, fructe si legume, din care au fost scoase carnea, lactatele si pestele.
Nu este bine sa combinam fructele si legumele, fie ele crude sau gatite, pentru ca au timpi diferiti de digerare – 2 ore pentru fructe si 4 ore pentru legume. Totusi, putem bea orice combinatie de sucuri proaspat stoarse din fructe si legume, pentru ca acestea sunt absorbite practic simultan. Ele furnizeaza cantitati mari de vitamine, minerale si hormoni, toate aceste substante fiind esentiale; in acelasi timp, nu va fi nevoie sa cheltuim energia organismului cu procesele digestive.
Pacienta bolnava consuma doar orez, hrisca si cartofi copti. De asemenea, ea bea cam doi litri de sucuri pe zi.
Sucurile de sfecla si morcovi joaca un rol deosebit in terapia anticancer. Studii stiintifice efectuate de-a lungul multor ani au dovedit ca aceste sucuri franeaza cresterea tumorilor, elimina celule canceroase vechi si imbunatatesc functionarea enzimelor respiratorii (sucul de sfecla poate mari cu 400-1000% functionarea enzimelor). Rolul pigmentilor din sucurile de sfecla si morcovi nu este cunoscut prea bine, dar s-a dovedit experimental ca acestia incetinesc dezvoltarea celulelor canceroase.
Cea mai buna combinatie pentru pacientii bolnavi de cancer este un amestec de patru parti suc de morcovi la o parte suc de sfecla. Ar trebui consumati zilnic 1 pana la 2 litri din acest amestec de sucuri, de fiecare data in aceeasi cantitate, la intervale de 4 ore in timpul zilei. Unele persoane nu pot tolera sucul de sfecla, reactionand prin ameteli, slabiciune, incetinirea ritmului cardiac si scaderea tensiunii sanguine. In aceste cazuri, trebuie sa limitam cantitatea la doar 2 linguri pe zi, marind doza treptat in fiecare zi. De asemenea, putem inlocui sucul de sfecla cu suc de mere, adaugand doua linguri de vin rosu la un litru de amestec.
Al treilea pas – exercitii pentru stabilizarea starii psihice.
Cancerul nu ataca doar trupul, ci si mintea. De aceea, vindecatorul i-a cerut pacientei sale sa petreaca un timp considerabil cu exercitii care sa-i stabilizeze starea psihica. Dat fiind ca nu era capabila sa se linisteasca si sa-si elibereze puternica tensiune nervoasa, a trebuit sa o invate sa practice autohipnoza. Au fost 10 regresil hipnotice, care au dus-o inapoi la experientele copilariei; vindecatorul considera ca aceasta boala este rezultatul unei traume din copilaria timpurie. Care erau radacinile psihologice care ii mentineau boala activa?
Avusese o copilarie nefericita: tatal ei era mai tot timpul beat si le batea, pe ea si pe mama ei. Nu avusese jucarii si nici dreptul de a-si aduce prietenele acasa. Si nici viata ei de adult nu fusese mai buna. I se parea ca nu poate realiza nimic decat cu mare greutate. Pentru toate acestea, ea vina pe parintii ei, in special pe tata. Aceste resentimente efectiv iti „consuma” corpul si in final duce la cancer. Daca mania si ura iti domina sentimentele, ele te vor arde dinspre interior.
Al patrulea pas – autovindecarea.
Procesul de autovindecare are doua etape. Prima etapa consta in relaxarea tuturor muschilor din corpul nostru. In a doua etapa, lansam in componenta subconstienta a mintii noastre un program de vindecare (exact ca un program de computer) a carui menire este sa declanseze procesele de autoreglare din organism. Autovindecarea este eficienta pentru ca ea foloseste mecanismele proprii de aparare ale corpului nostru.
Celulele corpului nostru au o capacitate mentala elementara, asemanatoare cu aceea a unui copil mic. Trebuie sa avem acest lucru in vedere atunci cand abordam un organ bolnav; incercati sa vizualizati cu ochii mintii organul care functioneaza defectuos, deschideti o linie de comunicatie cu el si concentrati-va pentru a-i da comenzi. Comenzile trebuie sa fie exprimate clar si decisiv, ca si cum ati incerca sa corectati comportamentul unui copil pe care il iubiti.
Daca aveti cunostinta despre vreun loc anume care contine o inflamatie sau o umflatura, puneti in acel loc mana dreapta si inchipuiti-va ca lumina vindecatoare este emisa din centrul palmei, topind umflatura, asa cum razele soarelui topesc primavara zapada sau gheata.
Pacienta vindecatorului Tombak Mihail a trebuit sa depuna eforturi serioase pana cand s-a vindecat. Dupa 6 luni in care a muncit intens la sanatatea ei, a mers la doctorul care o declarase pe moarte. Acesta nu a putut decat sa baiguie: „Vad ca esti in viata; credeam ca…“
Trebuie sa retineti: cancerul este veriga finala dintr-un lung sir de boli. Nu este boala unui organ, este boala tuturor sistemelor organismului nostru, dintre care unul cedeaza primul. In primul rand, cancerul este rezultatul unui stil de viata nesanatos, al incapacitatii noastre de a face fata stresului, al necunoasterii propriei noastre fiziologii si al nerespectarii legilor naturii.