Fructele sale, frunzele scoarta sau seva arborilor din padure contin in special calitati terapeutice apreciate din cele mai vechi timpuri.
Pinul – Mugurii expectoranti sint utilizati la fabricarea medicamentelor pentru caile respiratorii de mai multe mii de ani. Pe timpul faraonilor, medicii egipteni foloseau deja pinul pentru dezinfectarea bronhiilor. Extractele din rasini sint de altfel eficace contra reumatismului, gutei si a bolilor de piele. Hidroterapia se poate lauda cu meritele conurilor verzi si a acelor care se gasesc ca extracte in numeroase saruri de baie.
Ulmul – Frunzele sale au ca efect o remarcabila putere cicatrizanta si antiinflamatoare. A doua scoarta recoltata primavara de pe ramurile tinere are calitati astringente si se foloseste la fabricarea medicamentelor contra hidropiziei. Este recomandata de asemenea pentru tratarea dermatrozelor si reumatismul. Din pacate, cea mai mare parte a ulmilor a fost decimata.
Mesteacanul – Seva mesteacanului are cea mai mare calitate terapeutica. In Suedia se produce din aceasta zahar si vin. In Rusia se prepara bere si un fel de pasta pentru a o amesteca cu caviarul. In anumite provincii franceze se prepara vin spumos asemanator cu sampania. Scoarta sa este febrifuga, diuretica si stimuleaza digestia. Infuziile din frunze de mesteacan sint eficace contra gutei, reumatismului si calculilor renali iar mugurii activeaza secretia biliara.
Frasinul – Foarte mult timp i s-a atribuit acestui copac robust puteri magice, caci proprietatile sale terapeutice sint numeroase. O infuzie de frasin administata persoanelor care sufera de reumatism articular devine un adevarat elixir pentru o viata mai lunga. Ajuta in lupta contra gutei si dureroaselor colici renale. Semintele sint renumite pentru calitatea diuretica, iar scoarta ramurilor este febrifuga.
Castanul – De-a lungul secolelor, taranii utilizau faina de castan pentru a-si face piine. Bogate in substante, frunzele sale dezvolta o actiune sedativa asupra organelor respiratorii si pot vindeca bronsitele si reumatismul. Folosita tot ca infuzie, scoarta sa are proprietatea de a scadea temperatura. Castanul prezinta de altfel proprietati bacteriostatice.
Stejarul – Regele padurilor este un arbore sacru inca din Antichitate, datorita longevitatii sale exceptionale. Frunzele, ghindele, scorta sint foarte bogate in substante active si au proprietati astringente si tonice. Se foloseste contra diareei, dizenteriei, hemoragiilor. Pudra de scoarta opreste hemoragiile nazale.
Malinul – Originar din Orientul Mijlociu, malinul este recunoscut pentru frunzele sale rosiatice. Dar nici fructele sale nu sint lipsite de calitate. Nu exista un mai bun diuretic ca fructele malinului. Infuzia este recomandata contra inflamatiilor cailor urinare, gutei si artritei. Cu un gust delicios, fructele de malin, asemanatoare cireselor, dar mai micute, au avantajul de a fi foarte bogate in vitamina A. Pulpa lor se poate aplica pe fata pentru a regenera epidermele obosite.
Teiul – Cine nu cunoste ceaiul rosiatic si amarui al teiului? Nu exista, in zilele noastre un mai bun depurativ. Il gasim de altfel concentrat in mai multe medicamente. Efectele sale hipotensive si antispasmatice realizeaza un excelent remediu contra stresului si oboselii. Bebelusilor prea nelinistiti li se fac chiar bai cu tei datorita acestor proprietati. Pe timpul iernii, florile sale sint utile in cazul gripelor durerilor sciatice.
Salcia – Nu a trebuit sa asteptam aparitia stiintei moderne sau a analizei chimice pentru a descoperi proprietatile salciei. Salicina continuta de frunzele si scorta sa este precursorul structurii aspirinei de astazi. Inca din Antichitate se cunosteau calitatile sale de a reduce febra si durerea. Taranii faceau ceai contra migrenei folosit ca antiinflamator cu uz extern. Mugurii sai au efect sedativ si reduc excitatia genitala in caz de insomnie.
Fagul – Preferind umbra si umiditatea, fagul desavirseste o padure remarcabila. Din punct de vedere al lemnului, el reprezinta fericirea timplarilor. Legenda spune ca era lemnul favorit al vrajitoarelor… pentru mersul lor pe matura. Scorta sa neteda si argintie are proprietati astringente si antiseptice. Foarte eficace pentru dezinfectarea plaminilor, ea se foloseste in diferite siropuri.