Centrul de control

centrulcontrolCeea ce scriu acum ar putea deveni o recenzie frumusica pentru cartea “Profetiile de la Celestine” de James Redfield dar, nu asta am in intentie acum. Oricum, cartea o recomand cu mare drag tuturor celor interesati de un roman nou, captivant, de metafizica si evolutie spirituala.

As vorbi aici mai ales de acel joc pe care il practica oamenii pentru a capata energia celor din jur. Normal, cum cei mai multi dintre noi nu vedem legatura puternica ce exista intre toate fiintele acestui Univers, nu observam ca TOTI UNA SUNTEM si ca nu trebuie decat sa ne conectam si sa contemplam frumusetea Universului pentru a avea energia sa infinita, noi ajungem sa jucam un joc mizerabil de rapire a energiei unii de la altii. De cum ne nastem descoperim ca avem nevoie de energie si de control asupra a tot ce ne inconjoara. In ceea ce priveste controlul asupra oamenilor din jur, o facem acoperindu-ne spiritul cu niste Masti.

Ei bine, nu vi s-a intamplat niciodata sa va treziti in mijlocul unei discutii de tipul “nu crezi ca/ ba da, dar”(interogator/distant) sau “sa faci asa/of saracul de mine”(dictator/sarmanul vai de mine)? Cel ce poarta masca interogatorului smulge energia celor din jur epuizandu-i cu intrebarile sale, el vrea sa stie tot si astfel sa controleze. Distantul nu se implica niciodata, este rece, pare nepasator. De fapt, el acumuleraza energia celorlalti prin dorinta si zbuciumul lor de-a si-l apropia. Cred ca de dictator nici nu trebuie sa vorbesc prea mult. Oricine a observat cum se comporta unul si cum consuma el energia celor din jur. “Saracul vai de mine” se va plange mereu (el duce o viata grea, lumea este meschina si rea, nimic nu merge bine, totul este impotriva lui) si astfel va acumula energie din mila celorlalti. In general, un parinte interogator va da nastere unui copil distant si invers, iar unul dictator va forma un mic “sarmanul vai de mine”. Fiecare dintre noi purtam la un moment dat una din aceste masti. Chiar daca este o simpla discutie si in final ai impresia ca tu ai avut argumentele cele mai bune, te vei simti totusi stors de energie daca celalalt a stiut sa-si joace mai bine rolul. Ce frumoasa, simpla si iluminatoare ar fi viata daca am constientiza mereu cu totii acest teatru pe care il jucam si daca am lasa deodata mastile deoparte. Exista energie pt toti in acest Univers, nu trebuie sa ne-o furam unii de la altii! Este de ajuns sa contemplam frumusetea unui copac de la marginea drumului si ne vom simti instantaneu mai bine, Universul intreg ne va rasplati cu energia sa.

Exista oameni care, de cele mai multe ori in viata mea, au jucat rolul de “Distant”. Multi i-au vazut reci, nepasatori, unii chiar au zis ca sunt increzuti. Sub masca lor, poate ca acele persoane sunt niste oameni binevoitori si mereu pregatiti sa-i ajute pe cei ce le cer asta, dar putini reusit sa treaca de masca lor. Oamenii joaca atata vreme aceste roluri incat, nici nu mai stiu sa-si dau mastile jos, nu gasesc curajul de-a se schimba, de a oferi mai mult din sufletul lor pur celor din jur. O cale trebuie sa fie. Oricum suntem cu totii conectati, iar daca azi smulgem energia cuiva, maine ne-o ia altul. Sentimentul ravasirii si epuizartii nu merita trait nici de unul dintre noi.

Leave a Reply