Se pare ca nici inconstientul nu poate lua deciziile bune
Doua studii pun sub semnul intrebarii eficienta hotararilor formulate inconstient.
Prima data, in 2006, cercetatorii danezi au sustinut ca gandirea inconstienta ajuta la luarea unor decizii complexe. Cercetatorul Ap Dijksterhuis si colegii sai de la Universitatea din Amsterdam le-au aratat voluntarilor o serie de masini si caracteristicile acestora pe un ecran, apoi i-au indemnat pe jumatate din ei sa se gandeasca bine inainte sa aleaga cel mai bun autoturism si pe restul sa rezolve anagrame, o tehnica de distragere a atentiei ce pune la lucru gandirea inconstienta.
Subiectii din al doilea grup, scriu cercetatorii olandezi, s-au descurcat mai bine in a alege masinile cu cele mai tari caracteristici – o decizie inconstienta -, cercetatorii concluzionand ca oamenii ar trebui sa lase alegerile grele pe mana inconstientului.
Acum, insa, alte doua echipe de cercetatori au ajuns sa conteste aceasta teorie, scrie Newscientist, spunand ca subiectii din grupul desemnat sa rezolve anagrame au luat deciziile in momentul in care au vazut pentru prima oara datele, manati de instinct.
Iar cei indemnati sa se gandeasca bine inainte de a face o alegere si-au schimbat prima optiune, tot instinctuala, pe masura ce caracteristicile masinilor dispareau din memoria lor, ceea ce explica de ce deciziile lor au fost mai proaste.
Pentru a testa aceasta ipoteza, psihologul Daniel Lassiter, de la Ohio University din Atena, a repetat experimentul lui Dijksterhuis, modificandu-l putin: le-a spus voluntarilor sa memoreze caracteristicile masinilor pe masura ce le priveau, distragandu-le astfel atentia de la o decizie imediata.
Spre deosebire de experimentul cercetatorului olandez, studentii voluntari testati de Lassiter au facut alegeri mai bune gandind decat rezolvand anagrame si lasand decizia pe seama inconstientului.
Doua studii pun sub semnul intrebarii eficienta hotararilor formulate inconstient.
Comentariile sunt închise.