Condimentele, alimentele cu proprietati antioxidante

Cercetatorii au stabilit ca toate condimentele fara nicio exceptie au proprietati antioxidante, ajuta organismului uman sa se apere de boli si de imbatranire. In afara de acest lucru care le este comun, fiecare tip de condiment are si valoare terapeutica individuala.

Piperul

Piperul negru este cel mai cunoscut si cel mai raspandit condiment. El se combina foarte bine cu toate felurile de mancare, este adaugat chiar si in unele retete de turta dulce. Datorita gustului sau putin iute, piperul este cunoscut ca un foarte bun antiseptic, iar in India este folosit chiar ca mijloc de intarire a memoriei.

Piperul rosu, spre deosebire de cel negru, este foarte iute. Sfera de folosire a lui este limitata: mancaruri cu orez, mezeluri de gaina, mancaruri cu lapte acru sau cu legume. Iuteala piperului rosu este sporita de prezenta in el a unei substante active sub denumirea de capsaicin, care in concentratia de 0,06 la suta provoaca arsuri chimice puternice (in piper insa aceasta substanta nu depaseste 0,02 la suta). Piperul rosu este pur si simplu un depozit de vitamine: C, B, B6, P, E, PP.

Piperul parfumat se gaseste sub forma unor boabe de culoare brun-roscat, grunturoase, de doua ori mai mari decat piperul negru. Patria piperului parfumat este Jamaica. Acest pamant al raiului a inzestrat acest condiment cu un miros uimitor: in el se combina aromele de cuisoare, scortisoara si nucsoara. Piperul parfumat se adauga in sosurile marinate si in mancarurile cu carne, pisat se pune in turta dulce, covrigi, checuri.

Cuisoarele sunt de fapt muguri uscati ai arborelui tropical de cuisoare. Ele au o aroma foarte pronuntata si actiune antiseptica. In China Antica exista un obicei interesant: pentru a proteja persoana sfanta a imparatului de toate infectiile posibile, cei de la curte trebuiau sa manance cuisoare in prezenta sa. Cel mai adesea, cuisoarele sunt folosite pentru pregatirea sosurilor marinate, a mancarurilor dulci, compoturilor, budincilor.

Ghimbirul are o aplicare destul de larga in produsele de cofetarie, pentru a-i da un gust picant carnii prajite. Ceaiul cu ghimbir este foarte recomandat impotriva racelii.

Curcuma face parte tot din familia ghimbirului, este foarte bogata in uleiuri eterice. Curcuma proaspata da gustul picant supelor, salatelor si legumelor prajite. Uscata si pisata, curcuma poate fi adaugata in mastile cosmetice – radacina de curcuma are o actiune antibacteriana si purificatoare. Atunci cand folositi acest condiment, trebuie sa fiti foarte atenti: atunci cand este uscata, curcuma se aprinde foarte repede si lasa in urma sa niste pete galbene care pot fi eliminate foarte greu. Vracii orientali considera ca curcuma purifica sangele, trateaza ulcerul gastric si stimuleaza imunitatea organismului.

Scortisoara se adauga in budinci, prajituri, compoturi, dulceturi. Este foarte buna si cu orez si mere, iar in sosurile marinate scortisoara este folosita impreuna cu piper rosu si cuisoare. Scortisoara se obtine din straturile interioare ale scoartei unui copac din India si China. In aceste tari, acest condiment este pretuit pentru proprietatile sale terapeutice: intareste muschiul inimii si opreste procesele inflamatorii din caile urinare.

Nucsoara se foloseste in alimentatie taiata marunt, adesea este data pe razatoare inainte de a fi folosita. Sfera traditionala de utilizare a nucsoarei sunt produsele de cofetarie. Cu ajutorul ei se poate trata guturaiul si nasul infundat (se freaca intre degete o bucata de nucsoara, apoi se inspira pe nas mirosurile eterice emanate de aceasta).

Anasonul are un miros dulceag, dar foarte puternic, care poate indeparta mirosul de peste. Pentru aceasta, cateva seminte de anason se pun in apa in care se fierbe pestele pentru 3-4 minute. Pentru salate si garnituri sunt folosite si frunzele proaspete de anason, iar semintele se adauga in produse de panificatie si de cofetarie, dar si la conservarea castraveciorilor. Decoctul din seminte de anason este foarte recomandat in cazurile de astm bronsic.

Chimenul face parte din aceeasi familie cu anasonul. Frunzele verzi sunt adaugate in salate. Cel mai mult insa se folosesc semintele: pentru conservarea muraturilor, pentru a-i da painii o aroma deosebita, in branza, iaurt (mai ales la popoarele din zona baltica). In India se foloseste chimenul alb, care are un cu totul alt gust si o alta aroma, cu el se condimenteaza mancarurile cu orez si cu legume. Infuzia cu seminte de chimen este foarte recomandata in cazurile de guturai.

Sofranul este socotit din cele mai vechi timpuri regele condimentelor. Florile din care se obtine acest condiment nu contin decat trei fibre de sofran. Pentru obtinerea unui gram de condiment este nevoie de cinci flori. Poate tocmai de aceea, sofranul este foarte pretuit. Cel mai bun tip de sofran este cel de culoare rosu inchis. Acesta se produce in Spania, Portugalia si China. Mancarurile in care se adauga sofran dobindesc o culoare foarte frumoasa, o nuanta galbena sau portocalie.

Vanilia, care se foloseste in mod exclusiv in mancarurile dulci, nu este altceva decat pastaile special prelucrate ale unei orhidei tropicale. Vanilia se amesteca cu zahar si pudra obtinuta se adauga in prajituri. Nu trebuie insa amestecata vanilia cu vanilina. Aceasta din urma este un inlocuitor sintetic al vaniliei naturale. Ea nu trebuie incalzita, pentru ca in acest fel mancarea capata un gust amarui.