Stresul cotidian ne „gaureste” stomacul, putand provoca aparitia ulcerului si a gastritei, atentioneaza medicii. In plus, specialistii atrag atentia ca stresul ne poate accelera bataile inimii, putand declansa aparitia hipertensiunii arteriale si a altor boli cardiovasculare, precum si a diabetului zaharat. Exista situatii cand stresul – aceasta boala cotidiana – ne joaca feste si, astfel, persoane cu o vedere buna, care nu au nevoie de ochelari, simt ca le „fug” literele de sub ochi.
Relatia stres-boli digestive este recunoscuta de specialisti. Medicii spun ca una din zece persoane sufera de ulcer, din cauza multiplilor factori cauzali, printre care un loc important il ocupa stresul. „Stresul de orice natura, acut sau cronic, este un factor care poate produce un ulcer gastric sau duodenal. Stresul acut – aparut in urma unor traumatisme – determina aparitia ulcerului de stres si a gastritei hemoragice, iar stresul cronic produce reactivari ale ulcerului si exacerbarea simptomatologiei ulceroase. Desi teoriile actuale ale patogenezei ulcerului nu includ ca factor principal stresul, practica medicala de zi cu zi ne readuce in atentie factorul stres, care participa la producerea unei simptomatologii de tip ulceros”, sustine prof. univ. dr. Carol Stanciu, presedintele Societatii Romane de Gastroenterologie si Hepatologie.
Durerea din ulcer ne „streseaza” in toiul noptii
Specialistul spune ca atat ulcerul gastric, cat si cel duodenal au ca principal simptom durerea epigastrica aparuta dupa mese. „La unii pacienti cu ulcer duodenal, durerea apare noaptea, de obicei intre orele 12.00 si 3.00, trezind bolnavul din somn”, precizeaza prof. Stanciu.
Aceeasi stare de stres joaca un rol important si in declansarea diabetului zaharat. „La persoanele cu predispozitie la aceasta afectiune, stresul le poate chiar declansa diabetul zaharat”, atentioneaza prof. univ. dr. Nicolae Hancu, presedintele Federatiei Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice. De aceea, specialistul le recomanda persoanelor diabetice sa previna cat pot de mult stresul, in primul rand pe cel socio-profesional, care le creste valorile normale ale glicemiei.
Stresul, boala secolului, le da batai de cap si cardiacilor. „Stresul poate fi un factor de precipitare al cresterii tensiunii arteriale la cei care sufera de boli ale inimii. In plus, la persoanele cu boli cardiovasculare, stresul poate conduce la aparitia infarctului sau a accidentului vascular cerebral. Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu hipertensiune arteriala, chiar si tratata”, atentioneaza prof. univ. dr. Marius Vintila, vicepresedinte al Societatii Romane de Cardiologie si seful clinicii de Cardiologie si Medicina Interna din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta „Sf. Pantelimon”.
Vederea si auzul, periclitate de stres
O situatie aparte intalnim in relatia stres-tulburari de vedere. Specialistii spun ca sunt cazuri in care stresul cotidian poate genera tulburari de vedere, desi persoana respectiva nu are nevoie de ochelari. „Stresul are doua componente asupra organismului: de stres compensat si decompensat. In cazul ultimei variante, in organismul nostru se produc multe modificari, printre care si cele biochimice (referitoare la cantitatea de sodiu si potasiu), care pot avea rasunet asupra sistemului nervos central si, prin urmare, pot sa se produca cele mai variate afectiuni – sa vedem incetosat, sa nu mai auzim bine”, subliniaza dr. Mihnea Pastia, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Colentina.
Medicii atentioneaza ca stresul poate declansa si hipertiroidia, una dintre disfunctiile principale ale glandei tiroide. „Aceasta se caracterizeaza printr-un grup mare de simptome, dintre care cele mai importante sunt tulburarile neuropsihice (agitatie, pierderea ideilor, nervozitate, tremur al extremitatilor, insomnie), tulburarile digestive, cresterea numarului de respiratii pe minut, tulburari de ritm cardiac”, adauga prof. univ. dr. Constantin Dumitrache, seful sectiei de Patologie suprarenala, gonadica si osoasa, de la Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon”. Un simptom foarte important il reprezinta transpiratia tegumentelor si scaderea rapida in greutate, desi persoana respectiva mananca foarte mult.
Psihiatrii atentioneaza ca stresul poate declansa si depresii. „Stresul este o cale de a intra in depresie, pentru ca persoana respectiva inregistreaza o depasire a capacitatii de adaptare a organismului, consumand astfel prea multe resurse, printre care si serotonina”, atrage atentia prof. univ. dr. Florin Tudose, seful departamentului de Psihiatrie, de la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti. Renumitul psihiatru spune ca mai exista sindromul de stres posttraumatic, o boala care apare numai dupa un stres mare – accident de circulatie, cutremur, prizonierat sau detentie.
Stresul cotidian ne „gaureste” stomacul, putand provoca aparitia ulcerului si a gastritei, atentioneaza medicii. In plus, specialistii atrag atentia ca stresul ne poate accelera bataile inimii, putand declansa aparitia hipertensiunii arteriale si a altor boli cardiovasculare, precum si a diabetului zaharat. Exista situatii cand stresul – aceasta boala cotidiana – ne joaca feste si, astfel, persoane cu o vedere buna, care nu au nevoie de ochelari, simt ca le „fug” literele de sub ochi.
